BRD contestă decizia Consiliului Concurenței de a o sancționa cu peste 412 milioane de lei, anunțată recent, și intenționează să o conteste pe cale legală. Banca a precizat că a respectat regulile în stabilirea ratei ROBOR și apreciază că respectarea acestora a dus paradoxal la sancțiune.
Reacția BRD și explicațiile reprezentanților
Conducerea BRD a transmis că va folosi toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia. În comunicat, banca subliniază că a acționat în conformitate cu prevederile legislative și reglementările în vigoare, afirmând că respectarea riguroasă a regulilor a condus la sancțiuni.
BRD a menționat că va colabora cu instanțele pentru clarificarea situației și a atras atenția asupra impactului negativ pe care această decizie îl are asupra imaginii sectorului bancar din România. În același timp, banca a indicat că decizia afectează percepția asupra întregului sistem bancar, într-un context în care stabilitatea financiară are o importanță majoră.
Campanie publicitară controversată
În același timp, s-a desfășurat o campanie publicitară fără precedent, în care directorii băncilor apar ca personaje negative. Anunțurile rulează pe internet, pe rețele sociale și pe site-uri, prezentând imagini falsificate în care aceștia sunt portretizați violenți.
Precizări din partea autorităților și detalii ale investigației
Investigația Consiliului Concurenței, începută la sfârșitul anului 2022, a durat aproape patru ani. Ea a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale despre nivelul ROBOR în timpul procedurii de fixing, deși confidențialitatea acestor cotații este prevăzută de regulile de concurență și reglementările europene și naționale.
Consiliul a arătat că, în timpul fixingului, băncile și-au coordonat comportamentul și au transmis cotații ferme care nu mai erau independente, ceea ce a dus la stabilirea unui nivel mai ridicat pentru indicele ROBOR. Această situație a avantajat creditorii, dar a avut un efect negativ asupra consumatorilor și debitorilor legați de acest indicator.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că probele demonstrează recomandarea ca tranzacțiile în perioada de fixing să rămână confidențiale, mai ales în cazul maturităților cu volume reduse, precum cele de 3, 6 sau 12 luni. Diferențele minore de procent pot genera sume substanțiale, arată oficialul.
Comisia Europeană a fost implicată în procesul de avizare a investigației, care a fost declanșată la finalul anului 2022. Consiliul a precizat că, pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile pot depune, timp de 60 de zile de la motivarea deciziei, planuri de măsuri pentru eliminarea practicilor anticoncurențiale, urmând ca acestea să fie aprobate.
Aspecte tehnice și implicațiile pe piața monetară
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare, influențând dobânzile pentru creditele acordate persoanelor juridice și fizice, precum și pentru autoritățile publice locale. Creditele în rată ROBOR au fost cele mai răspândite înainte de introducerea IRCC, iar influența sa este foarte mare în stabilirea dobânzilor.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că decizia nu vizează reglementările bancare, ci comportamentul în perioada fixing. El a subliniat că dezbaterile publice ample despre această investigație au fost neobișnuite și au generat confuzie.
Respectarea regulilor de concurență și a confidențialității în perioada fixing a fost crucială, iar încălcarea acestor reguli a fost motivul principal al sancțiunii. Decizia este executorie, iar amenziile vor fi colectate de ANAF, dar pot fi atacate în instanță în termen de 30 de zile.
Reacțiile oficialilor și opinia guvernatorului BNR
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a criticat raportul Consiliului Concurenței, afirmând că documentul începe bine, explicând ce este ROBOR-ul, dar apoi ajunge să susțină că băncile s-au cartelizat. El a explicat că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat pentru transmiterea politicii monetare.
Isărescu a adăugat că volumul tranzacțiilor mici în perioada fixing nu trebuie să fie folosit ca indicator relevant și a subliniat diferența dintre funcția băncii centrale și cea a băncilor comerciale în economie. El a mai spus că discuțiile despre manipularea ROBOR-ului, în ultimul timp, au crescut confuzia publică.
Contextul declarațiilor dinaintea anchetei
Investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată în toamna anului 2022, după ce Mugur Isărescu, în august 2022, afirmase că băncile „au sărit calul” și au ridicat excesiv indicele ROBOR peste dobânda de politică monetară. El a menționat că băncile au suprareacționat, ducând la creșteri peste nivelul ratei de referință, ceea ce a suscitat dezbateri în spațiul public.
Decizia Consiliului Concurenței este executorie și poate fi atacată în termen de 30 de zile, dar sancțiunile sunt deja în curs de implementare.