Băncile din România afirmă că respectă legislația și normele de concurență privind indicele de referință ROBOR, în contextul în care autoritățile anchetează eventuale înțelegeri care să fi manipulat acest indice. Asociația Română a Băncilor (ARB) susține că băncile au acționat cu bună-credință și în conformitate cu cadrul legal, iar Banca Națională a României (BNR) nu a sancționat până în prezent vreo instituție.
Reacția băncilor și poziția ARB
ARB afirmă că toate acțiunile băncilor au fost conforme cu reguli și reglementări, iar BNR monitorizează piața și nu a aplicat sancțiuni. Reprezentanții asociației susțin că majorarea dobânzilor internaționale nu se datorează acțiunilor locale, ci fluctuațiilor generate de factori globali precum inflația, războiul din Ucraina și criza energetică.
Bancherii explică că similaritatea cotelor ROBOR în anumite momente nu indică o înțelegere între instituții, ci o reacție la condițiile de piață. Ei avertizează că declarațiile în public despre eventuale înțelegeri pot destabiliza piața financiară și pot duce la creșterea costurilor creditelor.
ARB reamintește că investigația Consiliului Concurenței a fost lansată în 2022, în contextul unei perioade cu inflație record și crize multiple. Asociația nu are informații despre sancțiuni fiscale sau de piață aplicate băncilor în legătură cu modul de cotare a ROBOR, și consideră că procesul de fixare este riguros și supravegheat.
Rolul și reglementările asupra pieței monetare
Banca Națională a României acționează ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare, conform Normei 4/1995 și Regulamentului UE nr. 596/2014. Legislația impune condiții stricte pentru participarea la tranzacțiile interbancare și stabilește reguli de transparență privind cotarea indicelui ROBOR.
Regulile stricte vizează prevenirea abuzurilor de piață, iar BNR dispune de cadrul legislativ necesar pentru a supraveghea funcționarea corectă a acestei piețe reglementate. În procesul de fixare, cotațiile se bazează pe lichiditatea reală din piața interbancară, cu monitorizare strictă.
Contextul macroeconomic și influența asupra ROBOR
Creșterea dobânzilor la nivel global, începută în 2022, a influențat și România, deși aceste din urmă creșteri nu se datorează în mod direct acțiunilor băncilor locale. Factori precum inflația, deficitele fiscale, criza energetică și războiul din Ucraina au amplificat aceste tendințe.
Nivelul ROBOR 3M a fost, la momentul debutului investigației, situat la jumătatea ratei inflației. În același timp, BNR a majorat dobânda de politică monetară de șapte ori în 2022, de la 1,75% în 2021, la 6,75% la finalul anului 2022, pentru a menține stabilitatea prețurilor.
Istoria și justificările legate de ROBOR
În 2008, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație similară asupra mecanismului de stabilire a ROBOR, dar nu au fost constatate abateri grave. ARB afirmă că, în prezent, regulile de funcționare și platformele nu au suferit modificări semnificative.
Reprezentanții băncilor consideră că similaritatea cotelor în anumite momente nu reflectă înțelegeri, ci reacții naturale la condițiile de piață. Ei subliniază că fluctuațiile din 2022 sunt determinate de factori macroeconomici și nu de comportamentul concertat al băncilor.
Importanța ROBOR și riscurile intervenției
Robustetea mecanismului ROBOR este vitală pentru stabilitatea financiară, având un rol central în transmiterea politicii monetare și în funcționarea pieței. Intervențiile externe care afectează funcționarea lui pot genera destabilizare, afectând încrederea investitorilor și costurile de finanțare pentru stat, companii și populație.
Asociația Română a Băncilor subliniază că orice încercare de influențare sau modificare a funcționării ROBOR-ului trebuie abordată cu precauție extremă, pentru a evita consecințe negative asupra infrastructurii pieței monetare și asupra stabilității financiare din România.