Unul dintre cele mai mari mistere ale economiei globale în contextul actual îl reprezintă menținerea stabilității pieței petrolului, în pofida unui dintre cele mai grave șocuri de aprovizionare din istorie. Chiar dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz a fost redus cu peste 85% din nivelurile anterioare conflictului, prețurile petrolului au rămas relativ stabile, iar impactul crizei începe să devină vizibil în evoluțiile de pe piață.
Trafic redus, fluxuri clandestine
Blocada din Strâmtoarea Ormuz, după trei luni de război, a redus traficul maritim în regiune la circa 15% din totalul anterior, conform estimărilor JPMorgan. Înainte de conflict, zilnic se încadrau în zonă aproximativ 15,6 milioane de barili de petrol. În aceste condiții, volumele de țiței tranzitate în prezent sunt mult mai mici, însă nu sunt radical zero.
O teorie susține că o parte semnificativă a petrolului continuă să tranziteze secret prin fluxuri clandestine. Navele care transportă aceste „fluxuri fantomă” evită sistemele de urmărire prin oprirea transponderelor, ceea ce face dificilă monitorizarea exactă a volumelor. Estimările JPMorgan arată că, în ultimele două săptămâni din mai, aceste fluxuri clandestine au fost de aproximativ 2,1 milioane de barili pe zi, o parte considerabilă din media zilnică de 15,6 milioane de barili dinainte de război.
Experți precum Natasha Kaneva, șefa strategiei globale pentru mărfuri la JPMorgan, afirmă că, în pofida scăderii traficului oficial, volume mari de petrol continuă să traverseze strâmtoarea, reducând într-o anumită măsură efectele șocului de aprovizionare. Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, susține că aceste fluxuri clandestine “au ajutat” la atenuarea crizei, ecuația fiind că traficul a fost probabil între 0% și 10% din nivelul anterior.
Jan Stuart, economist la Piper Sandler, estimează că în luna mai, în medie, circa 2,9 milioane de barili de petrol pe zi au fost transpuși prin Ormuz. Dintre aceștia, circa 2,1 milioane de barili au fost transportați de nave care plătesc taxe unor entități iraniene, în timp ce aproximativ 900.000 de barili pe zi sunt considerate fluxuri clandestine, nave fără transponder activate.
Stuart afirmă că aceste fluxuri clandestine contribuie la reducerea presiunii pe piață și indică o atenuare a efectelor blocadei, chiar dacă nu sunt suficiente pentru a preveni scăderile de stocuri și creșterea prețurilor.
Impactul asupra prețurilor și a cererii
Prețurile petrolului Brent, reperul internațional, au înregistrat vineri o scădere până la 93 de dolari pe baril. Cu toate acestea, prețul actual este semnificativ mai mare decât nivelul de aproximativ 70 de dolari de dinainte de izbucnirea conflictului, dar încă sub vârful recent de 114 dolari.
În timp ce fluxurile clandestine și-au avut rolul în menținerea unei stabilități relative a pieței, o cauză esențială a acestei situații o reprezintă reducerea cererii. Estimările arată că în jur de 4,5 milioane de barili de petrol pe zi au fost redirecționați din Golful Persic către alte rute, în principal prin conducta East-West, ce leagă câmpurile petroliere ale Arabiei Saudite de portul Yanbu, la Marea Roșie.
Un factor major este și reducerea semnificativă a importurilor Chinei de țiței, care preferă consumul din stocurile acumulate anterior. Analizele arată că această reducere a cererii a redus presiunea asupra aprovizionării și a explicat în parte de ce prețurile au rămas relativ stabile, în ciuda perturbărilor din regiune.
Natasha Kaneva consideră că, pe lângă fluxurile clandestine, și stocurile mai mari decât cele raportate oficial, împreună cu scăderea cererii, influențează prețurile peste nivelul de 70 de dolari pe baril, arătând că piața a găsit modalități, unele costisitoare, de a absorbi șocul.
Perspectiva unui impact acutiv în viitor
Specialiști cu experiență în domeniu avertizează că situația se poate înrăutăți în lunile următoare, pe măsură ce stocurile comerciale scad și rezervele strategice din SUA se apropie de nivelurile cele mai reduse din anii 1980. Jan Stuart estimează că prețul mediu al petrolului Brent ar putea ajunge la 130 de dolari pe baril în lunile de vară.
Un astfel de scenariu indică posibilitatea ca prețurile benzinei să depășească 5 dolari pe galon în SUA, comparativ cu nivelul actual de circa 4,20 dolari. Pentru a contracara această situație, specialiștii cred că va fi necesară eliberarea rapidă a rezervelor strategice și reducerea consumului mondial de energie.
Stuart afirmă că, pentru a echilibra piața, va fi nevoie să convingă consumatorii să reducă din utilizare, iar acest proces devine mai ușor odată cu creșterea prețurilor. În prezent, prețurile petrolului rămân, însă, peste nivelul anticipat înainte de conflicte și criză, dar chiar și cu fluxurile clandestine, presiunea pe stocuri continuă să sporească.