La o lună de la începerea conflictului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și a produselor derivate se resimt atât în lume, cât și în România. Creșterea prețurilor la combustibili, la îngrășăminte pentru agricultură și pe fondul ratei dobânzilor mai mari afectează atât cetățenii, cât și guvernele.
Cresterea prețurilor și impactul fiscal
Guvernul afirmă că nu beneficiază direct de creșterea prețurilor la carburanți. Veniturile suplimentare fiscale generate de creșterea prețurilor la benzină și motorină sunt estimate între 100 și 110 milioane lei pe lună. Aceste venituri provin din TVA, din vânzările de carburanți către persoanele fizice și firme, dar majoritatea vânzărilor către firme au deducere de TVA.
Pentru economia națională, criza prețului petrolului înseamnă costuri indirecte mai mari, inclusiv reducerea consumului și încetinirea creșterii economice. De asemenea, a avut loc o creștere de până la un punct procentual a ratei dobânzilor la datoria publică de la începutul crizei, ceea ce poate duce la costuri suplimentare dacă perioada de instabilitate se prelungește.
Măsuri luate de Guvern în sectorul energetic și agricol
Guvernul a implementat măsuri pentru a limita efectele scumpirilor. În martie, s-a majorat acciza pentru transportatori, ceea ce va presupune un efort financiar de peste 600 milioane lei în acest an, și s-a început plata pentru motorina achiziționată în ultimele trimestre din 2022, pentru a accelera decontările.
Pentru agricultori, a fost prelungită rambursarea accizei de 2,7 lei pe litru în 2023, ceea ce reprezintă un efort de peste 1,5 miliarde lei. Aceste măsuri vizează sprijinirea sectorului și menținerea prețurilor alimentelor.
Combaterea creșterii prețurilor la combustibili
Guvernul a limitat adaosul comercial pentru combustibili în lunile următoare. În cadrul acestor măsuri, s-a reușit reducerea prețului la stații, uneori chiar scăderea prețurilor, prin controlul creșterii și monitorizarea pieței.
Pentru motorină, a fost aprobată reducerea accizei cu 11%, ceea ce înseamnă o reducere de 30 de bani pe litru, începând de marți. Această decizie a fost luată pentru a avea un impact direct asupra prețurilor, dat fiind faptul că motorina reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil în România. Creșterile de preț la motorină au fost duble față de cele la benzină și afectează costurile de transport, industrie și prețurile generale.
Taxa de solidaritate și încasările la buget
Guvernul a instituit o supraimpozitare a profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc, în scopul acoperirii partiale a reducărilor de accize. Estimările indică încasări lunare între 90 și 100 milioane lei din această taxă de solidaritate, în funcție de prețurile țițeiului.
Aceste încasări suplimentare sunt utilizate pentru reducerea impactului asupra bugetului, dar, conform oficialilor, nu acoperă integral costurile generate de criză. În plus, vineri, 3 aprilie, a fost adoptată o ordonanță de urgență pentru reducerea temporară a accizei la motorină și pentru stabilirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului.
Posibile perspectives și măsuri viitoare
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu sunt în lucru alte măsuri pentru reducerea impactului prețurilor la carburanți, în prezent, și nu se intenționează reducerea accizei pentru benzină. Efectele măsurilor curente sunt monitorizate permanent, iar intervențiile vizează prioritățile cele mai stringente.
Explicația pentru reducerea accizei la motorină a fost legată de creșterea semnificativă a prețurilor acesteia, precum și de importanța motorinei pentru economie. Se subliniază că intervenția asupra motorinei are un efect anti-inflaționist, deoarece motorina reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil în România.
O decizie suplimentară a vizat și supraimpozitarea profiturilor companiilor petroliere, fiind estimată o încaseare de circa 90-100 milioane lei lunar, pentru a sprijini echilibrul bugetar.
Aceste măsuri, adoptate recent prin act normativ, sunt parte a eforturilor Guvernului de a gestiona consecințele economice ale conflictului și de a limita presiunea asupra cetățenilor.