Premierul Marcel Bolojan a prezentat unele dintre problemele legate de finanțarea investițiilor publice și a criticat unele proiecte considerate neviabile în condițiile actuale, precum și gestionarea bugetară a acestora. În discursurile și declarațiile recente, el a identificat mai multe erori și provocări în gestionarea fondurilor alocate pentru infrastructură și sport în România.
Critici la adresa investițiilor în infrastructură și sport
Bolojan a atras atenția asupra unor cheltuieli nepotrivite legate de construcția de stații sportive și alte facilități, menționând exemplul unor stadioane construite în localități unde echipele de fotbal nu mai există sau evoluează la un nivel care nu poate umple tribunele. El a spus că autoritățile locale au primit sume mari de bani, fără a ține cont de viabilitatea acestor proiecte.
Premierul a subliniat, de asemenea, că în unele comune mici au fost construite săli de sport de mari dimensiuni, în condițiile în care aceste localități nu pot asigura o utilizare suficientă pentru a umple tribunele, chiar dacă mobilizează toți cetățenii.
Propunerea pentru cofinanțare
Bolojan a explicat că o soluție pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiecte. În 2022, a fost introdusă o cofinanțare de 25% pentru astfel de inițiative, menită să încurajeze o selecție mai atentă a investițiilor.
El și-a exprimat credința că această măsură va conduce la proiecte adaptate mai precis nevoilor reale ale comunităților și va reduce tendința de a solicita fonduri mari pentru proiecte peste capacitatea lor reală de utilizare.
Probleme legate de supracontractare și finanțare
Prim-ministrul a vorbit despre erorile din gestionarea fondurilor, în special despre supracontractare. La nivelul Ministerului Transporturilor, s-au semnat contracte pentru peste 19 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea inițială a fost de 7,4 miliarde de euro. Ulterior, sumele disponibile au fost ajustate la 5,5 miliarde euro, însă contractele au fost realizate pentru cantități de peste trei ori mai mari decât fondurile disponibile.
El a explicat că, deși semnarea contractelor pare simplă, problemele majore apar în faza de finanțare, când nu există fonduri suficiente pentru a plăti lucrările. Aceasta duce la întârzieri și dificultăți în continuarea proiectelor.
Gestionarea șantierelor și prioritizarea lucrărilor
Bolojan a afirmat că, din cauza limitărilor bugetare, autoritățile au fost nevoite să prioritizeze proiectele în curs de execuție, în special cele finanțate prin PNRR. El a spus că toate proiectele începute și cele cu contracte semnate pentru fonduri europene au beneficiat de prioritate pentru a nu risca pierderea banilor.
Proiectele fără suficiente fonduri și cele începute ulterior au avut ordini de începere amânate în funcţie de disponibilitățile bugetare. El a menționat că, din cauza incapacității financiare, există șantiere unde nu se lucrează și că această situație trebuie evitată în viitor.
Amânări pentru raportări ulterioare
Prim-ministrul a anunțat că anumite proiecte planificate să înceapă în 2027 au fost amânate pentru o dată ulterioară. Guvernul nu dispune de fondurile necesare, estimându-se că în anul următor nu vor putea fi inițiate noile lucrări pentru a nu depăși plafonul financiar.
El a specificat că pentru proiectele finanțate prin CNI, cum ar fi cele din domeniul construcțiilor de infrastructură sau ale Ministerului Transporturilor, șantierelor noi li se vor deschide în funcție de stadiul celor deja aflate în lucru, pe măsură ce acestea se finalizează.
Aceste decizii au fost influențate de alocările limitate și de nevoia de a gestiona în mod atent resursele bugetare disponibile în condițiile actuale.
