România are o putere de cumpărare medie de 11.283 de euro pe an pe locuitor în 2026, fiind plasată pe locul 32 din 42 de țări europene, potrivit studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”. În comparație, media europeană pe aceeași perioadă este de 21.153 de euro, aproape dublu față de nivelul înregistrat în România. Bucureștiul se remarcă ca fiind singurul județ din țară care depășește media Europei, cu o medie de 22.941 de euro pe locuitor, adică peste media europeană cu 8,5%.
Ce este, de fapt, „puterea de cumpărare”
Studiul definește puterea de cumpărare ca suma de bani pe care o persoană o are la dispoziție efectiv într-un an, după impozite și alte contribuții. Aceasta include salariul net, alocațiile și eventualele beneficii de stat, fiind indicatorul real al resurselor disponibile pentru cheltuieli.
După calcul: o familie imaginară formată din doi părinți și un copil poate avea în total, în medie, această sumă pe an. Aceasta acoperă cheltuieli precum chiria, alimentele, utilitățile, combustibilul, asigurările, hainele și vacanțele. Restul rămâne pentru economii.
Studiul îl calculează pentru întreaga populație a fiecărei țări și apoi face media pe locuitor. Aceasta înseamnă că cifra nu reprezintă salariul individual, ci distribuția totală împărțită la numărul de persoane, inclusiv copii și pensionari.
Cum se interpretează cifrele
Sumele sunt exprimate pe un an și, pentru claritate, pot fi împărțite la 12, pentru a obține media lunară pe persoană. Astfel, 11.283 de euro pe an înseamnă aproximativ 940 de euro pe lună pentru fiecare locuitor în România, în timp ce media europeană de 21.153 de euro înseamnă aproximativ 1.760 de euro pe lună.
Indicele de referință este exprimat procentual față de media. O valoare de 150 indică o putere de cumpărare cu 50% peste medie, iar o valoare de 53 indică o situație aproape de jumătate față de media europeană sau națională. Sumele exprimate sunt în euro, eliminând diferențele de curs valutar, însă de aceeași monedă rezultă că nivelul de trai diferă semnificativ de la o țară la alta.
Inflația nu este inclusă în aceste cifre, fiind doar o estimare a resurselor disponibile, nu a capacității de achiziție actuală, în condițiile creșterii prețurilor.
Unde se află România în Europa
România ocupă locul 32 din 42 de țări, cu 53% din media europeană. Astfel, un român are, în medie, doar puțin mai mult de jumătate din banii unui european obișnuit. În total, cele 42 de țări și 686 de milioane de locuitori vor avea circa 14,5 trilioane de euro în 2026, conform studiului.
Cele mai bogate țări sunt Liechtenstein, cu o medie de 78.520 de euro pe locuitor, și Norvegia, noul loc cinci în clasament. La celălalt capăt, Ucraina înregistrează 3.456 de euro pe locuitor, fiind ultima în clasament. România a coborât un loc față de anul precedent, de pe 31 pe 32, o schimbare influențată de fluctuațiile cursului de schimb.
Reculul României față de vecini
Ungaria urcă trei locuri, de pe 30 pe 27, atingând o medie de 15.105 euro pe locuitor, în creștere cu peste o treime față de nivelul țării noastre. Cehia urcă două locuri, fiind pe poziția 21, cu o medie de 17.785 de euro, adică cu 58% mai mult decât media românească.
Specialista NIQ, Raluca Mănărcescu, afirmă că piețele din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât cele din Europa Occidentală, reducându-se decalajele. Cu toate acestea, România înregistrează o stagnare, în timp ce Ungaria și Cehia progresează.
Diferențe regionale semnificative în țară
Media națională de 11.283 de euro ascunde variații mari între județe. Bucureștiul se află în frunte, cu 22.941 de euro pe locuitor anual, fiind peste media europeană cu 8,5% și de două ori peste media națională.
La cealaltă extremă, Giurgiu totalizează 5.816 euro pe an, adică aproape jumătate față de media țării. Diferența între aceste județe este de circa 17.100 de euro pe an pentru fiecare locuitor. În medie, un bucureștean are de aproape patru ori mai mulți bani decât un locuitor din Giurgiu.
Primele zece județe din clasament includ, pe lângă București și Ilfov, Cluj, Timiș, Sibiu și Brașov, toate regiuni cu orașe mari. Restul județelor sunt sub media națională, cu doar nouă depășind acest nivel.
Diferențe între capitale și restul țării
Studiul arată că, în România, diferența dintre capitală și celelalte regiuni este foarte accentuată, fiind printre cele mai mari din Europa. La nivel internațional, exemple precum Paris sau Viena indică un surplus al capitalei de până la 80% față de media națională, însă în cazul României, această diferență este chiar mai mare.
În alte țări, cum ar fi Germania sau Belgia, regiuni indiferent de poziția față de capitală au venituri apropiate. În România, însă, resursele sunt foarte concentrate în București, accentuând disparitățile regionale.
Când se analizează suma totală de resurse dintr-o regiune, metropolele sunt cele mai bogate. Orașul Istanbul, de exemplu, are o economie de circa 227 de miliarde de euro, fiind cea mai mare aglomerare urbană în termeni de resurse, deși balanța pe medie pe locuitor este mai mică.
Harta Europei și interpretarea ei
NIQ a publicat și o hartă numită „Purchasing Power Density” care indică valoarea totală de bani pe kilometru pătrat, exprimată în milioane de euro, pentru a vizualiza concentrația resurselor în Europa.
Impact pentru populație și afaceri
Locuitorii din județe sub media națională pot simți discrepanțele în cheltuieli. Costurile pentru produse de bază sunt similare în toată țara, dar proporția din venit pe care o alocă diferă semnificativ, influențând nivelul de trai.
Pentru companii, studiul servește ca instrument pentru decizii de investiții, deschidere de magazine sau lansare de produse. Zonele cu putere de cumpărare mare atrag mai multe afaceri, creând locuri de muncă, în timp ce regiunile mai sărace riscă să se mențină în urmă economic.
Studiul marchează o realitate clară: disparitățile economice din România sunt vaste și influențează alimentarea resurselor și oportunităților în fiecare județ.
