Bulgaria se confruntă cu o estimare a pierderilor economice generate de zilele nelucrătoare, care variază între 90 și 120 de milioane de euro pe zi. Aceste cifre sunt calculate pe baza produsului intern brut și raportate la aproximativ 250 de zile lucrătoare anual. În 2026, țara are deja 12 sărbători legale, iar trei zile libere suplimentare pot fi adăugate, deoarece 25 mai, 7 septembrie și 28 decembrie cad în zile de duminică.
Impactul zilelor nelucrătoare asupra economiei
Organizațiile patronale susțin că numărul mare de zile libere afectează activitatea economică a Bulgariei. Membrii mediului de afaceri avertizează că în anul 2026, numărul de zile lucrătoare ar putea fi cu aproximativ cinci zile mai mic comparativ cu alte perioade. Aceasta echivalează cu aproape o săptămână de muncă în minus pentru economia țării.
Patronatele atrag atenția și asupra productivității scăzute a angajaților bulgari. Estimările arată că un lucrător din Bulgaria produce de patru ori mai puțină valoare decât unul din Germania, în același interval de timp. În acest context, reducerea zilelor de muncă este criticată pentru efectele sale negative asupra creșterii economice.
Inițiativa de declarare a zilei de 20 aprilie
Reprezentanții mediului de afaceri analizează și propunerea de a declara 20 aprilie drept zi liberă legală, ca piedică pentru comemorarea Revoltei din Aprilie. Deși consideră evenimentul de importanță istorică, patronatele avertizează că extinderea perioadei de zile nelucrătoare ar putea avea consecințe economice nedorite.
Un reprezentant al Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria a spus: „Nu trebuie să alegem între memoria istorică și dezvoltarea economică”. Ei subliniază că veniturile mai ridicate se datorează în primul rând productivității, nu numărului de zile libere.
Efecte sectoriale și argumente economice
Patronatele evidențiază că turismul, sector ce contribuie cu în jur de 8% la PIB, ar putea beneficia în perioadele de sărbători prelungite. În schimb, impactul negativ asupra industriei, care are o pondere de 27–28% în PIB, este considerat semnificativ.
Reprezentanții mediului de afaceri susțin că pierderile în industria și producție depășesc beneficiile obținute în sectoarele turistice sau în perioadele de vacanțe extinse. Ei argumentează că activitatea economică generală resimțea cel mai puternic efect negativ în aceste condiții, relatează patronatele.