Astronomii au determinat că unele dintre cele mai îndepărtate brațe ale Căii Lactee sunt cu până la 10% mai departe decât estimările anterioare, ceea ce a condus la actualizarea hărții tridimensionale a galaxiei noastre. Aceasta nu indică o creștere fizică bruscă, ci o corectare a pozițiilor bazate pe măsurători mai precise, realizate cu ajutorul exploziilor de raze gamma.
Utilizarea exploziilor de raze gamma în măsurare
Noile studii se bazează pe fenomene extreme: exploziile de raze gamma din alte galaxii, aflate la distanțe enorme de Pământ. Lumina acestor explozii, în special în raze X, a traversat Calea Lactee și a interacționat cu norii de praf din brațele spiralate. Observațiile realizate folosind telescoape spațiale precum XMM-Newton și Chandra au permis analizarea ecourilor de lumină formate de aceste interacțiuni.
Ele permit determinarea cu precizie a distanței până la norii de praf, prin măsurarea diametrului inelelor luminoase și a modului în care acestea se modifică în timp. În urma acestor măsurători, cercetătorii au stabilit că Brațul Orion, în care se află Sistemul Solar, precum și brațele extinse Perseus și Scutum-Centaurus, sunt mai departe de centrul galaxiei decât credeau modelele anterioare.
Corecții și mai puține incertitudini în estimări
Cele mai recente măsurători au indicat că cel mai îndepărtat braț, Outer Scutum-Centaurus, se află la aproximativ 62.000 de ani-lumină de Pământ. Aceste rezultate nu sugerează o expansiune fizică rapidă a galaxiei, ci explică faptul că pozițiile acestor structuri erau estimate pe baza modelelor de rotație și observațiilor indirecte.
Metoda folosită, bazată pe măsurători geometrice directe, reduce semnificativ incertitudinile anterioare, obstacol major în cartografierea marginilor galaxiei. În plus, datele colectate de misiunea Gaia, care au permis cartografierea a peste un miliard de stele din Calea Lactee, au fost complementare acestui efort, însă și aceste observații întâmpinau dificultăți la margini.
Importanța unei hărți mai precise
Brațele spiralate, deși par simple linii pe o hartă, reprezintă zone cu activitate intensă: gaz, praf, și formare de stele. Înțelegerea exactă a poziției lor contribuie la studiul distribuției materiei în galaxie, evoluției acesteia și locurilor de naștere pentru noi generații de stele.
Astfel, noile măsurători în raze X completează imaginea creată cu ajutorul datelor optice, oferind o perspectivă mai clară asupra structurii și extinderii galaxiei noastre.