JRC a analizat între 2016 și 2023 modul în care producătorii din Europa, inclusiv România, modifică rețetele produselor alimentare preambalate pentru a le face mai sănătoase, în special în cinci categorii prioritare. Concluziile sugerează că optimizarea rețetelor este atât posibilă, cât și necesară, pentru a reduce variațiile nutritive și pentru a oferi consumatorilor opțiuni mai sănătoase.
Studiul privind reformularea produselor alimentare în Uniunea Europeană
Analiza vizează cinci categorii de produse: cereale pentru micul dejun, produse de panificație/pâine, lactate proaspete și deserturi, preparate din carne și mezeluri, precum și băuturi răcoritoare. Experții au evidențiat diferențe mari în conținutul de nutrienți între țări și chiar în cadrul aceleiași categorii.
Rezultatele indică faptul că reformularea alimentelor poate fi realizabilă și reprezintă o măsură eficientă pentru reducerea dietelor nesănătoase, având costuri relativ scăzute. Totodată, s-au observat variații mari ale conținutului de nutrienți, precum și situații în care un nutrient a fost îmbunătățit în timp ce altul s-a înrăutățit simultan.
Către o alimentație mai sănătoasă: diferențe între țări
În cadrul cerealelor pentru micul dejun, consumatorii din România aleg cele mai dulci variante, cu un conținut de zaharuri în medie de 19 g per 100 g, față de media europeană de 15,8 g. În topul național, cerealele din România ajung să conțină până la 58% zahăr în anumite produse procesate, iar varietatea este cea mai extinsă în Estonia, care oferă produse cu conținut variat între zero și 68% zahăr.
Conținutul mediu de zaharuri în cerealele din UE a fost de 15,8 g per 100 g, în perioada analizată. În România, această valoare a scăzut de la 18 g în 2016 la 16,5 g în 2022, deși rămâne printre cele mai ridicate din Europa.
În privința grăsimilor, cerealele românești conțin în medie 5 g per 100 g, fiind sub media europeană de 8,9 g. Trendul a fost de creștere, mai ales în alte țări precum Portugalia și Estonia, iar în România conținutul de grăsimi a rămas relativ stabil.
Sare, un parametrul critic pentru sănătate, are o medie de 0,25 g per 100 g în cerealele românești, nivel moderat comparativ cu media europeană (0,47 g). Totuși, valorile în România au crescut ușor, fiind în creștere în cele 14 țări analizate.
Fibrele în cerealele românesști sunt în medie 1,0 g la 100 g, cu o tendință descendentă. În Europa, media pentru această categorie este de 7,8 g, dar România are o ofertă diversificată, cu unele produse conținând peste 49 g fibre.
Reformulări în lactate și deserturi
Piața de lactate proaspete și deserturi din România are un conținut median redus de zahăr, de 7,1 g/100 g, comparativ cu media europeană de 11 g. În anumite deserturi foarte îndulcite, zahărul depășește 37 g/100 g, în timp ce în România consumul mediu a scăzut cu aproximativ 2,1 g între 2020 și 2022.
În Europa, media este de 11 g pentru lactate și deserturi, cu variații între 6,4 g în Croația și 13,3 g în Belgia. România se află în partea inferioară a clasamentului european, dar cu o tendință de reducere a zahărului în această categorie.
Nivelul mediu de grăsime în lactate din România este de circa 3 g/100 g, apropiat de media europeană de 4,3 g. Conținutul de sare, în medie 0,16 g/100 g în 2022, este ușor peste media europeană de 0,13 g, fiind în creștere față de anii anteriori.
Fibrele din lactatele românești sunt subți. Aproximativ jumătate dintre aceste produse conțin între 0,0 și 1,0 g fibre/100 g, cu o ușoară scădere în timp. Proteinele rămân stabile, cu o medie de circa 3,4 g/100 g, în linie cu media europeană.
Caracteristicile mezelurilor în România
Mezelurile românești se încadrează în parametrii europeni pentru produsele din carne. Conținutul de carbohidrați sau zahăr este redus, de 0,8 g/100 g, iar în varianta medie, grăsimile totale sunt de 20,5 g/100 g. Grăsimile saturate medii se situează la 7,8 g/100 g, iar sarea la 2,8 g/100 g.
În timp, conținutul de zaharuri a rămas relativ stabil, iar conținutul de grăsimi a fost constant, situându-se în jurul valorii de 20 g/100 g. România, alături de Ungaria și Finlanda, se află în zona cu conținuturi mai ridicate de grăsimi.
Fără fibre, mezelurile românești conțin în medie între 0,4 și 0,5 g/100 g, dar proteinele sunt stabile la circa 19 g/100 g, fiind în concordanță cu media europeană pentru această categorie.
