Casele self-checkout devin tot mai frecvente în magazine, însă studiile arată că implementarea lor duce la creșterea pierderilor din stoc și pierderilor operaționale. Un raport recent dedicat pierderilor în retail indică o corelație directă între utilizarea acestor sisteme și creșterea costurilor pentru comercianți.
Creșterea pierderilor după instalarea caselor automate
Raportul „Self-Checkout 2026”, realizat de profesorul Matt Hopkins din cadrul Universității din Leicester și comandat de ECR Retail Loss, a analizat date de la 39 de retaileri din Europa, Statele Unite și Canada. Aceștia au avut o cifră de afaceri totală de peste un trilion de dolari.
Rezultatele indică o majorare a pierderilor medii cu 22% în primul an de la implementarea sistemelor self-checkout. În aceste magazine, aproximativ 54% dintre tranzacții sunt efectuate prin casele automate.
Analiza evidențiază că magazinele dotate cu casete self-checkout înregistrează pierderi cu 33% mai mari comparativ cu cele care folosesc doar case tradiționale. Diferența este redusă față de studiul din 2018, însă autorii consideră că sistemele automate rămân un factor important în generarea pierderilor.
Raportul estimează că pentru fiecare 1% de creștere a ponderei tranzacțiilor prin self-checkout, pierderile suplimentare variază între 0,030% și 0,048%.
Autorii subliniază că impactul variabilelor depinde de tipul magazinului, profilul clienților și localizarea fiecărei unități.
Magazinele cu risc mai crescut
Studiul indică anumite categorii de magazine mai expuse la pierderi generate de caselere automate. Pentru astfel de unităților, amplasate în zone aglomerate, cu clientelă tânără sau într-o zonă cu venituri peste medie, pierderile sunt mai ridicate.
În aceste cazuri, utilizarea caselor self-checkout este asociată cu niveluri mai mari de pierderi de stoc și pierderi operaționale.
Moduri în care apar diferențele dintre produse și plăți
Raportul identifică mai multe situații care duc la creșterea pierderilor. Printre cele mai frecvente se numără erorile de scanare, selecția greșită a produselor din meniul aparatului, produsele rămase pe cărucior fără scanare, înlocuirea codurilor de bare și plecarea din magazin fără finalizarea plății, denumită „walkaway”.
Datele arată că între 1% și 4,8% dintre tranzacții generează pierderi din cauza produselor neînregistrate. Pierderea medie pe aceste tranzacții este de circa 2,5 euro.
Pentru plecările fără plată, pierderea medie este de 88 de euro pentru fiecare astfel de situație. În cazul produselor uitate pe fundul căruciorului, pierderea medie ajunge la aproximativ 8 euro pe tranzacție.
Un alt exemplu este selectarea unui produs diferit de cel de pe cântar, cum ar fi alegerea ardeiilor obișnuiți în loc de cei organici. În astfel de cazuri, prejudiciul mediu este estimat la circa 1,5 euro per tranzacție.
Raportul evidențiază că aceste diferențe de preț și produsele uitate pot genera pierderi semnificative pentru retaileri, iar aceste situații sunt frecvent întâlnite în magazinele dotate cu case de marcat automate.
