
Nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi, iar centrala nucleară funcționează la limită pentru încă patru-cete zile, a afirmat sâmbătă Sorin Rîndaşu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”. Decizia a fost luată în contextul scăderii debitelor fluviului, care afectează alimentarea centralei.
Situația Dunării și măsurile luate
La Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu o tendință de scădere până în 7 august, când se estimează un debit de aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă. Această reducere a debitului cauzează o scădere zilnică de 2-3 centimetri în zona Cernavodă, ceea ce limitează perioada de funcționare sigură a centralei nucleare la patru-cinci zile.
Pentru a contracara efectele reducerii nivelului apei, autoritățile au implementat măsuri de urgență, inclusiv dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Această strategie implică scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră, cu o încărcătură estimată la 500 de tone, pentru a devia fluxul de apă.
Operațiuni de dragaj și riscuri
De asemenea, Administrația Fluvială a Dunării de Jos efectuează acțiuni de dragaj pe sectorul Cernavodă – confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche. Aceste operațiuni sunt coordonate cu măsurători batimetrice pentru a limita impactul asupra mediului și pentru a evita creșterea turbidității. În cazul în care apar creșteri semnificative ale turbidității, acțiunile de dragaj ar putea fi suspendate temporar.
Reprezentanții Guvernului precizează că, deși există riscuri, se fac toate eforturile pentru menținerea în funcțiune a centralei. În condițiile în care și alte state, precum Ungaria și Bulgaria, se confruntă cu probleme la centralele nucleare, situația devine mai complexă. Ungaria a oprit trei dintre cele patru grupuri de la centrala de la Paks, iar Bulgaria semnalează dificultăți în funcționarea centralei de la Kozlodui.
Prognoză și măsuri suplimentare
Prognosticele actuale indică o perioadă de cel puțin două săptămâni pentru menținerea funcționării centralei la limita admisibilă, fiind necesare resurse locale pentru nivelarea nivelurilor Dunării. În plus, eforturile vizează controlul turbidității și evacuarea controlată a resurselor de acumulare, pentru a preveni problemele operaționale.
Operațiunile de plasare a barjelor, cu dimensiuni de 70 de metri lungime, 3 metri în înălțime și 10 metri lățime, sunt efectuate de specialiști ai Armatei și ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos, împreună cu scafandrii, pentru a le fixa pe fundul apei. Acestea pot suferi deplasări ulterioare, însă efortul este de a stabiliza situația pentru a asigura siguranța zonei.
Reprezentanții ANAR afirmă că, în cazul funcționării normale a centralei, măsurile de siguranță sunt stricte și pragurile de siguranță sunt bine definite. În cazul unei scăderi continue a nivelului Dunării, reactorul 2 ar putea fi oprit preventiv, pentru a garanta siguranța programului.
Stare de alertă națională și măsuri guvernamentale
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pentru luna august. Decizia a fost luată ca urmare a scăderii producției de energie, cauzate de secetă și debitele reduse ale râurilor, în special ale Dunării.
Pentru a menține funcționarea centralei, guvernul a decis devierea cursului Brațului Bala. Această măsură face parte din planul de urgență pentru a preveni oprirea instalației nucleare, care asigură aproximativ 20% din energia națională, fiind formată din doua reactoare.
Decizia intervine după ce, la începutul săptămânii, Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească Reactorul 1 de la Cernavodă, din cauza debitelor scăzute ale Dunării, și riscul pentru Reactorul 2 de a fi oprit dacă situația nu se îmbunătățește. În condițiile actuale, cele două reactoare sunt principalele surse de energie ale României, iar oprirea lor ar avea un impact major în sistemul energetic.
Acțiunile și deciziile anunțate reflectă eforturile de a menține funcționarea centralei nucleare în condițiile unui deficit de apă cauzat de secetă, în contextul unei situații energetică tensionate în regiune.
