Un stil de viață dominat de multitasking, consum pasiv de informații și somn insuficient afectează negativ capacitatea mentală, arată studii recente. În plus, timpul petrecut pe scaun în mod continuu crește riscul de demență, în special în cazul sedentarismului pasiv.
Impactul consumului pasiv de informații asupra funcțiilor cognitive
Studiile din 2023 sugerează că consumul excesiv de conținut digital, precum video-uri și postări algoritmice, poate diminua capacitatea de memorare și gândire rațională. Rețelele sociale și platformele de streaming facilitează consumul fără efort, reducând timpul dedicat reflecției active.
Algoritmii de recomandare livrează conținut sintetic și de cele mai multe ori informații false, ceea ce împiedică oamenii să analizeze critic materialele vizionate. Cercetările au arătat că expunerea frecventă la astfel de conținut afectează abilitatea de a evalua credibilitatea informațiilor.
Transferul de sarcini mentale către dispozitive, cunoscut ca „cognitive offloading”, devine o problemă dacă reacționăm automat și permanent la notificări și aplicații. Cercetări din Texas indică faptul că această tendință reduce memoria proprie și capacitatea de raționament, precum și toleranța la așteptare și deciziile impulsive.
Elevarea consumului pasiv în detrimentul gândirii analitice subtile limitează și procesul de reflecție asupra problemelor sau opinie înaintea consultării altora. Experții recomandă abordarea conștientă a unei singure sarcini, în locul multiplicității, pentru antrenarea creierului să funcționeze mai eficient.
Multitasking-ul ca factor de diminuare a capacității cerebrale
Deși mulți consideră că multitasking-ul sporește productivitatea, cercetări recente contrazic această opinie. Studiile din ultimele două decenii arată că alternarea rapidă între sarcini solicitante duce la scăderea performanței și a clarității proceselor mentale.
Rezultatele cercetărilor din PNAS din 2018 indică faptul că persoanele care practică frecvent multitasking media obțin scoruri mai slabe la teste de memorie de lucru și atenție, comparativ cu cele care realizează sarcinile pe rând. Imaginile RMN arată o densitate mai mică a materiei cenușii în cortexul cingulat anterior la cei cu scoruri ridicate la indicele de multitasking.
Persoanele implicate intens în multitasking-ul digital subestimează adesea propria scădere de performanță, considerându-se eficiente, chiar dacă testele obiective indică contrariul. Recomandarea specialiștilor este de a lucra fokusat la o singură activitate pentru a păstra și dezvolta funcțiile cognitive.
Fuga de efort mental și efectele asupra gândirii
Evitarea exercițiilor mentale mai solicitante, precum formularea de opinii înainte de a consulta alte surse, scade profunzimea gândirii. În baza cercetărilor lui Robert Bjork, condițiile care fac învățarea mai dificilă pe moment, cum ar fi testele periodice și alternarea subiectelor, conduc la rezultate mai stabile și mai bine internalizate în timp.
Recitirea repetată poate induce o senzație de familiaritate, dar performanțele reale la teste sunt mai slabe față de rezultatele autoevaluărilor. Studiile arată o creștere cu aproximativ 50% a memoriei pe termen lung atunci când timing-ul de învățare include teste în loc de simpla repetiție.
Aplicarea acestor principii în viața de zi cu zi include discuții cu persoane având opinii diferite sau reflecție critică proprie asupra unui subiect, pentru întărirea funcției de învățare și memorare.
Rolul somnului în menținerea funcțiilor cognitive
Privarea de somn are cele mai rapide efecte asupra atenției și memoriei de lucru. O analiză din 2022 a 70 de studii arată că scurtarea somnului cu 3-6,5 ore față de cele recomandate de 7-9 ore reduce dramatic performanța cognitivă.
Consolidarea memoriei, proces esențial în timpul fazelor de somn profund, este afectată de reducerea acestora. Chiar și câteva nopți cu somn insuficient pot duce la scăderi semnificative ale funcției de memorare și procesare.
În practicile curente, aproape jumătate dintre adulți și o pătrime dintre adolescenți nu dorm orele minim necesare, ceea ce contribuie la diminuarea capacității intelectuale și la dificultăți în formarea de noi conexiuni neuronale.
Timpul prelungit petrecut pe scaun și riscul de demență
Un studiu din 2023, publicat în JAMA, a analizat date de la peste 50.000 de adulți cu vârsta peste 60 de ani, urmăriți timp de șapte ani. Rezultatele indică o creștere cu 63% a riscului de demență pentru cei care petrec mai mult de 10 ore pe zi în poziție sedentară.
Activitatea fizică, chiar și la nivel ușor, stimulează producția de molecule denumite miokine, care traversează bariera hematoencefalică și favorizează formarea de noi conexiuni neuronale. Riscul crescut de demență legat de sedentarismul pasiv este atribuit unor mecanisme multiple, inclusiv scăderea fluxului sanguin cerebral și afectarea metabolismului lipidic și glucidic.
Diferențele în efectele sedentarismului sunt evidente și în modul de utilizare al dispozitivelor: utilizarea activă a calculatorului nu crește riscul de demență, în timp ce privitul pasiv la televizor apare ca un factor de risc mai semnificativ.