Este evidențiat un fenomen în creștere în rândul angajaților: utilizarea accelerată a inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi, în ciuda unor interdicții oficiale frecvente și a proceselor de verificare lente. Circa 76% din lucrători folosesc AI în diferite forme, față de 55% cu un an în urmă, conform unui studiu citat într-un articol recent.
Creșterea utilizării AI în mediul de muncă și problemele asociate
Adoptarea rapidă a tehnologiilor AI depășește semnificativ timpul de aprobare al companiilor. Pentru o evaluare oficială, verificarea poate dura câteva săptămâni, în timp ce găsirea unei alternative rapide durează câteva minute. Această diferență determină angajații să recurgă la soluții rapide, scurtături neautorizate, pentru a-și desfășura activitatea cu eficiență.
Ca urmare, numeroase instrumente AI conectate la date interne ale firmelor sunt utilizate fără cunoașterea explicită a responsabililor. În plus, se creează riscul ca aceste aplicații să aibă acces la informații sensibile, precum e-mailuri, documente, calendare, cod sursă sau baze de date, fără o supraveghere adecvată.
Fenomenul poartă numele de „shadow AI” și reprezintă o evoluție a vechiului „shadow IT”. Diferența majoră constă în posibilitatea ca aceste aplicații să gestioneze și să proceseze informații confidențiale, sporind vulnerabilitățile de securitate.
Blocajele automate introduse pentru limitele de utilizare nu sunt suficiente, întrucât angajații care au nevoie de anumite funcții găsesc imediat soluții alternative, uneori mai puțin sigure. Eforturile echipelor de securitate sunt orientate spre crearea unor variante rapide, aprobate și controlate.
Importanța unei politici bazate pe informare și inventar
Primul pas pentru gestionarea riscurilor este realizarea unui inventar complet al instrumentelor AI utilizate. Companiile trebuie să identifice aplicațiile folosite, persoanele care le folosesc și tipul de informații la care au acces. Acest proces poate fi eficientificat prin audituri ale aplicațiilor conectate prin OAuth și monitorizarea activității în browser.
Fără o astfel de inventariere, regulile organizației se bazează pe presupuneri și pot fi ineficiente. De exemplu, departamentul IT poate bloca anumite aplicații vizibile, dar poate rata alte servicii integrate cu platforme precum Google Workspace sau Microsoft 365, unele având permisiunea de a accesa întregul spațiu de stocare comun.
O politică ce vizează securitatea trebuie să includă o listă clară a instrumentelor aprobate și să definească datele ce nu pot fi introduse în chatboți sau în alte aplicații AI. Puncte sensibile precum contracte, informații financiare, date despre clienți, parole sau documente confidențiale trebuie protejate în mod special.
