Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, afirmă că reducerea cheltuielilor bugetare nu reprezintă o opțiune, ci o necesitate în contextul actual al crizei politice și economice. El susține că această măsură este singura soluție posibilă pentru evitarea unor consecințe mai grave, și nu o alegere de voință politică.
Contextul politic și argumentele economice
Criticile la adresa politicii de austeritate provin din partea PSD, care cere plecarea lui Ilie Bolojan. Argumentul principal al opoziției este legat de impactul negativ al reducerilor de cheltuieli asupra economiei și a capacității statului de a funcționa.
Rădulescu, însă, contestă această interpretare, explicând că măsurile luate nu sunt rezultatul unei încăpățânări, ci singurele variante viabile în situația prezentă. El consideră că renunțarea la austeritate ar putea duce spre un dezastru economic, comparabil cu situația în care se neagă utilitatea vaccinurilor în timpul pandemiei.
Diferența față de criticile specialiștilor
Profesorul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, critică modul în care a fost implementat programul de austeritate, susținând că statul român devine mai fragil și își pierde capacitatea de a colecta taxe, fiind în același timp și un „stat fără rezultate operaționale”.
În replică, Eugen Rădulescu vede aceste opinii drept „subtilități macroeconomice” care nu reflectă realitatea momentului. El afirmă că actuala situație impune adoptarea unor măsuri rapide pentru evitarea unui dezastru economic.
Impactul asupra finanțelor publice
Economistul BNR avertizează că pentru această perioadă, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică depășesc deja bugetul destinat învățământului, fiind estimate la circa 3% din PIB pentru anul în curs și posibil 3,5% în 2027.
El explică că aceste sume sunt mult mai mari decât cheltuielile totale pentru educație și indică o problemă critică în structura cheltuielilor bugetare, ceea ce prelungește perioada dificilă a economicului românesc.
Riscul creșterii inflației și consecințele imediate
Consilierul BNR avertizează că, dacă deficitul nu este redus rapid, riscă ca piața financiară să înceteze să mai finanțeze România. Aceasta ar putea duce la oprirea investițiilor, masive creșteri ale șomajului și reducerea abruptă a consumului, inclusiv prin tăieri de pensii și salarii sau creșterea inflației la nivel de două cifre.
El recomandă acțiuni imediate, comparând situația cu criza din Grecia sau efectele crizei globale din 2008-2010, și subliniază că amânarea acțiunilor va agrava condițiile economice și sociale ale țării.
Consilierul Rădulescu afirmă că evitarea unei astfel de situații trebuie să fie prioritatea principală a guvernului, în condițiile în care riscurile financiare sunt din ce în ce mai mari.