O familie din București și-a reevaluat decizia de a-și înscrie copiii în sistemul școlar românesc, după ce aceștia, reveniți din Marea Britanie, au întâmpinat dificultăți în adaptarea la cerințele școlii locale. Familia a relatat că, în ciuda faptului că vorbesc limba română, copiii nu aveau nivelul de citire și scriere corespunzător pentru clasa în care au fost implicați, iar procesul de acomodare a fost dificil pentru unul dintre copii.
Revenirea din diaspora și problemele de limbaj
În 2022, familia Fișer s-a întors în București din Bournemouth, unde locuiau din 2016. Înainte de înscrierea la o școală de stat, cei doi copii, Aron, de 12 ani, și Ava, de 8 ani, au fost evaluați, dar nu au fost supuși unui test de admitere formal. Mama a fost întrebată direct în ce clasă să fie înscriși, fără alte evaluări prealabile.
Cei doi copii vorbesc limba română, dar nu au învățat să scrie și să citească la nivelul cerut în școlile din România, după anii petrecuți în sistemul britanic. La înscriere, au fost repartizați direct în clasele corespunzătoare vârstei, fără o evaluare academică amănunțită.
Dificultăți în adaptarea școlară
După câteva săptămâni, rezultatele școlare ale lui Aron au fost slabă, cu note de 2 la română și 3 la istorie. Unii profesori nu aveau informații despre faptul că era la primul său an în sistemul românesc. Adaptarea nu a fost doar una academică, ci și comportamentală, mai ales din cauza felului în care unii profesori vorbeau elevilor.
Pentru Ava, acomodarea a fost mai lină, însă pentru Aron a început o perioadă dificilă, marcând o diferență semnificativă față de experiența sa anterioară în sistemul britanic.
Contextul familiei și motivul revenirii
Familia Fișer locuia în Bournemouth, pe coasta de sud a Marii Britanii, unde a emigrat în 2016. Copiii au urmat învățământul preșcolar și primar în sistemul britanic, fără a învăța limba română în mod formal. În ultimii ani, amenințările și incidentele violente, inclusiv atacuri cu cuțitul, în zonele frecventate de copii, au determinat familia să ia decizia revenirii în România.
Oana Fișer a spus că motivul principal pentru întoarcere a fost siguranța, mai degrabă decât dorul de țară. La revenire, situația financiară a familiei s-a înrăutățit, soțul acceptând un salariu redus, iar ea își caută încă un loc de muncă.
Pregătiri și ajustări înainte de revenire
Decizia de a reveni în România a fost planificată cu aproape doi ani înainte, fiind discutată cu copiii și explicându-li-se schimbările ce urma să aibă loc. De-a lungul acestor doi ani, familia a făcut pregătiri pentru integrarea în sistemul românesc, însă noile experiențe au arătat diferențele stilului educațional și nivelul de pregătire al copiilor la revenire.
Contextul arată că mulți elevi proveniți din diaspora întâmpină dificultăți în adaptare, în special în domeniul limbii române, afectând procesul de învățare și socializare.
Revenirea acestor copii în școala românească a generat discuții despre adaptarea sistemului educațional și necesitatea unor intervenții pentru sprijinirea elevilor proveniți din diaspora.
