Prețul gazelor naturale tranzacționate pe piața la termen a Bursei Române de Mărfuri (BRM) a atins 344 lei/MWh în ultima tranzacție, pentru un volum de 46.000 MWh, efectuată pe 20 august. Aceasta reprezintă aproximativ 0,5% din consumul anual de gaze al țării și cel mai ridicat nivel pentru o livrare în trimestrul patru al anului din ultimele trei ani și jumătate. Această tranzacție are loc după ce, în ianuarie 2023, o tranzacție similară pentru o livrare în luna următoare s-a realizat la prețul de 349 lei/MWh pentru 3.360 MWh.
Compararea prețurilor de tranzacție
Ultima dată când prețul gazelor pentru livrare la termen a fost mai mare a fost în ianuarie 2023, cu o tranzacție de 3.360 MWh la 349 lei/MWh. Tranzacția din august pentru o perioadă de livrare în ultimul trimestru a înregistrat un preț cu doar un leu mai mic.
Prețurile din Europa
Prețurile la nivel european sunt apropiate de cele din România. La hubul vienez CEGH, ultimele tranzacții cu gaze pentru trimestrul al patrulea s-au realizat la 67 de euro/MWh, aproximativ 350 lei/MWh. Inclusiv pentru sezonul rece următor, prețul contractelor a fost la 66 euro/MWh.
Prețuri spot și situație actuală
Prețurile spot în România au trecut de 300 lei/MWh la ultimele tranzacții, în condițiile în care și prețurile la hubul austriac depășesc 68 euro/MWh. Nivelul ridicat al prețurilor reflectă situația tensionată din sectorul gazelor din Europa, unde înmagazinările sunt mult sub cele din anul precedent. În prezent, România are depozitate 22,7 TWh de gaze, cu 4 TWh mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când stocurile se ridicau la 26,7 TWh.
Stocurile europene de gaze
Restul statelor din Uniunea Europeană dețin înmagazinate în total 698 TWh, cu 150 TWh mai puțin decât anul trecut, când erau 850 TWh, adică 74,8% din capacitate. În România, nivelul de înmagazinare reprezintă 67% din capacitate, față de peste 78% în aceași perioadă a anului trecut.
Factorii care influențează prețurile
Creșterea prețului gazelor în Europa este atribuită războaielor și consecințelor acestora. Înlocuirea treptată a gazului rusesc livrat pe conductă și reducerea importurilor de gaze naturale lichefiate (LNG) au generat creșteri semnificative ale costurilor. Actual, prețul gazului a mai mult decât dublat față de începutul anului.
Protecția consumatorilor și riscurile pentru iarnă
România gestionează parțial riscurile prin plafonarea prețului gazului pentru populație la 110 lei/MWh, de trei ori mai mic decât prețul pieței. Această măsură poate fi insuficientă dacă temperaturile rămân scăzute prelungit, fiind posibil ca furnizorii să fie nevoiți să achiziționeze gaze foarte scumpe pentru a satisface consumul. Legislația permite achiziții în piață peste plafon până la 31 martie 2027 dacă stocurile nu acoperă necesarul.
Impactul asupra energiei și proiecte în derulare
Prețurile mai ridicate pentru gaze influențează și costul energiei electrice, mai ales că iarna crește producția din centrale pe gaze. În condițiile în care ultimele proiecte, precum centrala de la Mintia (de cel puțin 500 MW) și cea de la Iernut (430 MW), vor începe funcționarea sau teste, prețurile energiei înregistrate pe piața spot sunt așteptate să crească.
Perspectiva pentru sezonul rece
Producția de energie electrică din România urmează să fie mai costisitoare din cauza prețurilor mai mari ale gazelor. Republica depinde de proiecte în dezvoltare pentru a face față cererii, dar problemele din sectorul energetic europene și nivelurile de înmagazinare scăzute amplifică riscurile pentru sezonul rece.
