Nicușor Dan evită asumarea unui vot clar pentru majoritatea politică în contextul crizei guvernamentale din România, preferând să mențină o poziție neutră și să amâne deciziile decisive. Situația politică s-a tensionat după ce, pe 20 aprilie, PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii PNL și-au depus demisiile. La scurt timp, în 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată de Parlament, ceea ce a dus la căderea Guvernului după 11 luni și jumătate de activitate.
Criza politică și consultările pentru formarea unui nou guvern
După căderea Executivului, Nicușor Dan a anunțat pe 18 mai că urmează o serie de consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. În cadrul acestor discuții, el a exprimat inițial preferința pentru un guvern tehnocrat, dar ulterior a menționat că va continua consultările până când va putea fi consolidată o majoritate prooccidentală.
Nicușor Dan nu dorește stabilirea unui termen fix pentru formarea guvernului și evită să se pronunțe în privința unei direcții clare, pentru a nu limita opțiunile de atragere a voturilor din multiple zone politice. El a afirmat că va continua consultările „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă”, fără a menționa o dată precisă.
Implicarea partidelor și pozițiile lor
În contextul negocierilor, PNL și USR au decis să formeze front comun împotriva PSD. La rândul său, Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea de a fi premier, dacă indicația va veni din partea PSD în urma discuțiilor de la Palatul Cotroceni.
Șeful statului evită, deocamdată, să-și asume un optiune clară, preferând să mențină spațiu unor negocieri în curs. Criza politică a fost declanșată după o moțiune de cenzură, iar forma finală a viitorului guvern depinde de negocieri și echilibrul între partidele implicate.
Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”, dar nu a specificat încă dacă va susține un plan cu un premier tehnocrat sau cu un lider politic.