Proiectele de infrastructură din Balcanii de Vest finanțate prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest au fost analizate de auditorii europeni, care au identificat deficiențe semnificative în selecție, monitorizare și durabilitate. În perioada 2015-2025, Comisia Europeană a alocat 527 milioane de euro pentru proiecte în domeniul transporturilor în aceste țări, fiind principalul finanțator al programului.
Dificultăți în selecția și execuția proiectelor
Auditurile au arătat că proiectele includ în mod frecvent inițiative insuficient de mature, ceea ce a cauzat întârzieri în implementare. Conform raportului, proiectele au început, în medie, cu o întârziere de 17 luni și, în cazul unor proiecte, au avut întârziere de peste doi ani. De asemenea, multe nu au fost finalizate în conformitate cu planul de implementare, ceea ce afectează progresul regional în conectivitate.
Probleme de monitorizare și control
Comisia Europeană dispune de resurse limitate pentru a asigura monitorizarea eficace a evoluției proiectelor. Nu a colectat suficiente informații privind conformitatea coridoarelor de transport și standardele UE la care trebuie să se conformeze rețelele. Deși a delegat supravegherea către instituții financiare, aceste entități au avut uneori activitate insuficientă sau inadecvată.
Deblocarea fondurilor și efectul „deadweight”
Au fost identificate cazuri în care fondurile UE au fost deblocates peste nivelul justificat de progresul înregistrat. Unele granturi, destinate să atragă financare suplimentară și să sprijine valoarea adăugată europeană, nu au avut impact semnificativ, fiind însoțite de contracte de împrumut semnate anterior cererilor de grant, ceea ce a condus la un efect de tip „deadweight”, adică investiții care s-ar fi realizat oricum.
Probleme de durabilitate
Auditorii au semnalat că multe proiecte riscă să nu fie sustenabile după finalizare. Exemple concrete includ infrastructură feroviară în stare mai rea decât înainte, un tunel nepregătit pentru trafic rutier și o linie de cale ferată care se oprește la graniță. Lipsa fondurilor pentru întreținere și continuarea investițiilor agravează aceste probleme.
Evoluția și impactul programului CIBV
Programul contribuie la extinderea rețelei europene centrale de transport în regiune, dar ritmul său este considerat prea lent pentru atingerea standardelor până în 2030. În total, contribuțiile donatorilor, gestionate prin fondul comun susținut de BERD și BEI, au atins până acum 899 milioane de euro, din care 86% provine din finanțarea Comisiei Europene.
Valoarea proiectelor și rezultate concrete
Auditurile au verificat 12 proiecte în valoare de 341,6 milioane de euro, în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia. Constatările indică că, deși proiectele sunt aliniate la prioritățile sectoriale și de conectivitate ale regiunii, implementarea lor nu a adus rezultate tangibile suficiente, iar ritmul de progres nu asigură atingerea obiectivelor în termenul estimat.
Raportul evidențiază că, pentru multe inițiative, nu există fonduri suplimentare pentru întreținere și continuare, ceea ce afectează durabilitatea infrastructurii. Totodată, în unele cazuri, infrastructura a fost lăsată nefinalizată sau neintegrată corespunzător în rețelele existente.