România trebuie să treacă de la „made in România“ la „creat în România”, afirmă omul de afaceri Dan Șucu. El consideră că mediul de afaceri a atins deja un nivel avansat, în timp ce statul încă nu a ajuns la această etapă. Declarațiile au fost făcute vineri, la Concordia Summit 2026, o conferință economică organizată la București.
Progresul economic al României în ultimele două decenii
Dan Șucu a prezentat o comparație între situația economică din urmă cu 20 de ani și cea actuală. El susține că România a evoluat de la o bază de asamblare cu costuri reduse pentru Europa, cu un PIB pe cap de locuitor sub jumătate din media UE, la o situație în care nivelul de dezvoltare este „undeva spre 80%“.
Exporturile de bunuri în seamă sunt reprezentate de mașini și echipamente, care fac 47% din total. Sectorul IT, ingineria și producția avansată sunt considerate printre cele mai dinamice domenii industriale ale țării.
În această perioadă, România nu a crescut singură, ci a avut parteneri importanți din Germania, Franța și Statele Unite, afirmă Șucu. În opinia sa, creșterea a fost reală, nu doar teoretică.
De la „made in Romania“ la „creat în România“
Aflat în postura de antreprenor cu experiență, Șucu propune o schimbare de paradigmo. Problema nu mai este dacă România poate crește, ci ce tip de creștere va avea loc în continuare.
El explică această diferență printr-o tranziție de la produse „made in Romania“, adică tranzitabile de către companii externe, la capital realizat și reinvestit aici, adică „creat în România“. Acest lucru presupune ca banii investiți în economie să rămână și să fie valorificați pe termen lung, nu doar să tranziteze țara.
„Capitalul e pragmatic. Nu răspunde la apeluri, ci la fapte“, afirmă Șucu, subliniind importanța investițiilor în condițiile în care mediul de afaceri a crescut și s-a consolidat.
Increderea, cea mai subestimată formă de capital
Industria crede, conform discursului lui Șucu, că încrederea este fundamentul economic cel mai subestimat. El explică că piețele funcționează pentru că participanții cred că pot cumpăra și vinde la prețuri corecte, iar investitorii sunt dispuși să aloce fonduri pentru că au încredere că banii vor fi folosiți eficient.
Informațiile indică o distribuție inegală a acestei încrederi. Șucu afirmă că are încredere în companiile românești, menționând că acestea investesc, angajează și se extind pe piețe noi. În opinia sa, este momentul ca și statul să țină pasul cu aceste entități.
Dialog între mediul de afaceri și Guvern
Concordia, organizație care a organizat summit-ul, a avut în ultimele luni discuții cu Guvernul, depunând propuneri în domenii precum energie, forță de muncă, capital autohton și simplificare administrativă. Multe dintre aceste propuneri au fost integrate în programul de guvernare, ceea ce Șucu consideră un „pas important“.
El aduce ca exemplu de parteneriat eficient programul Prima Casă, inițiat în perioada 2009–2011, în contextul în care piața avea nevoie de încredere și optimism. Acest program, rezultând din colaborarea între mediul de afaceri și politicieni, a permis achiziționarea a mii de locuințe și a contribuit la relansarea economică.
Pentru perioada actuală, Șucu menționează proiectul „Affordable Homes“, însă nu oferă detalii despre costuri, finanțare sau calendar pentru acest plan. El subliniază însă că multe inițiative pot fi realizate cu resurse relativ mici, dacă există încredere și voință politică.
România trebuie să continue evoluția economică pe baza încrederii și investițiilor durează pentru a transforma creșterea economică temporară într-una durabilă.
