România se confruntă cu o criză politică și fiscală, a atras atenția Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o conferință organizată de ziarul Bursa. El a subliniat necesitatea găsirii urgente a unor soluții pentru a limita efectele negative asupra țării.
Coaliție destrămată și impactul asupra stabilității economice
Dăianu a criticat destrămarea coaliției de guvernare, afirmând că ruptura a venit într-un moment dificil pentru România. El a spus că dacă partidele nu s-au apropriat ideologic, nu trebuiau să formeze o alianță și a adăugat că destrămarea după un acord pe un program nu servește intereselor țării.
El a semnalat că percepția piețelor financiare față de România este „foarte rea”. Costurile de împrumut ale țării au depășit 7%, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 240 de milioane de euro pentru fiecare punct procentual în plus la rata dobânzii. Dăianu a menționat că, pe fondul crizei politice, costurile de finanțare s-au agravat considerabil.
Președintele Consiliului Fiscal a precizat că, pentru a limita efectele negative, trebuie urgent identificate soluții pentru a reduce stricăciunile cauzate de criza politică.
Starea fiscal-bugetară și obiectivele pentru 2025
Dăianu a evidențiat fragilitatea situației fiscal-bugetare a României, evidențiind un deficit bugetar de peste 9% din PIB pentru 2024, în contextul unei creșteri economice de numai 0,7%. Acest procent indică o aproape stagnare a economiei, deși s-au injectat sume importante în buget, în special pentru creșterea salariilor și pensiilor.
Obiectivul pentru 2025 este reducerea deficitului la 6,2%, similar nivelului din 2023. El a avertizat că dacă ritmul de ajustare nu continuă, după 2026 deficitul ar putea ajunge la 3%, iar datoria publică să crească peste 80% din PIB, deteriorând stabilitatea financiară.
Vulnerabilitatea României în context european
Dăianu a explicat că vulnerabilitatea României este mai profundă decât cea a altor state cu datorii mari, datorită combo-ului deficitului bugetar și al deficitului de cont curent. Aceasta face țara dependenta de piețele internaționale de capital, mai ales că investițiile provin din plasamente externe, nu din obligațiunile cumpărate de cetățeni.
El a spus că, dacă politici fiscale și de consolidare nu se vor implementa, corecția fiscală de 6% în 2026 poate duce la o dublare a valorii datoriei publice, ajungând la peste 80% din PIB. Aceasta ar constitui un risc major pentru stabilitatea macroeconomică.
Cine poate contribui la echilibrare: colectare eficientă, nu creșteri de taxe
Dăianu a exclus majorarea taxelor drept soluție pe termen mediu, considerând-o „letală pentru orice guvern”. În schimb, el a propus îmbunătățirea radicală a colectării fiscale.
El a evidențiat un gap de aproximativ 30% la TVA și peste 40% la impozitul pe profit, cifre care reflectă probleme legate de fraudare și economie subevaluată. El a menționat că bugetul public devine vulnerabil prin mecanisme care prejudiciază veniturile statului, inclusiv pierderile generate de companiile de stat și practicile neloiale ale unor întreprinderi private.
Propunerile lui includ reforme la legislația insolvenței, măsuri ferme de blocare a conturilor și crearea unei coaliții instituționale între ANAF, justiție și mediul de afaceri, pentru combaterea corupției și a evaziunii fiscale.
Securitatea națională și cheltuielile pentru apărare
Dăianu a atentat asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare, care trebuie majorate de la 2,3% la cel puțin 3,5% din PIB. El a atras atenția că această creștere impune o presiune suplimentară asupra bugetului, deja supraîncărcat.
El a menționat că propunerea de a aloca 5% din PIB pentru apărare, discuție vehiculată în context NATO, este pentru moment imposibil de gestionat fără consecințe grave pentru echilibrul financiar al țării.