România și-a adaptat strategiile diplomatice și politicile interne în contextul influenței crescute a criticii și a evoluției relațiilor cu SUA, în special legate de administrațiile Trump și Biden. În același timp, fragmentarea discursului politic și orientarea otolitică a unor partide precum AUR și PSD au condus la o apropiere de valorile și simbolurile mișcării MAGA, cu implicații pentru diplomația și rolul Statelor Unite în România.
Reorientări în diplomația românească și influența politicilor externe
Relația istorică a diplomației românești cu democrațiile și republicanii a fost bazată pe echilibru și prudență. În ultimii ani, această prudență a fost abandonată de PSD, AUR și de primarul Nicușor Dan, care au încercat să adopte elemente ale mișcării MAGA. Desprinse de o atitudine echilibrată, aceste formațiuni s-au apropiat de discursul americanei extreme dreaptă, bazat pe valori precum suveranitatea, naționalismul și critica globalizării.
Piloni politici și alianțe în context european și american
La nivel european, grupul Patriots for Europe și-a desfășurat la Madrid primul summit, intitulat „Make Europe Great Again”, în februarie 2025. La eveniment au participat lideri precum Viktor Orbán, Salvini, Le Pen, Abascal, Wilders, Babiš și Ventura. Summitul a fost precedat de o cină la care au fost prezenți Kevin Roberts, de la Heritage Foundation, și lideri europeni de extremă dreaptă.
Orbán a declarat la eveniment că Trump a schimbat lumea în câteva săptămâni și a concluzionat că o nouă eră politică s-a încheiat, afirmând că „ieri eram eretici, azi suntem mainstream”. Această convingere a avut impact nu doar în cercurile de extremă dreaptă, ci și asupra unor lideri și guverne din afara acestei familii politice, considerând că relațiile personale cu Trump sunt un atu decisiv în strategiile diplomatice.
Susținerea și apropierea partidelor românești de mișcarea MAGA
AUR a făcut publică alinierea la discursul MAGA, liderul George Simion exprimând admirație față de discursurile lui J.D. Vance și declarând apropierea ideologică cu Partidul Republican. În campanii, Simion a apărut cu logo-ul Trump, a acordat interviuri unor figuri ale extremelor drepte, precum Steve Bannon și Jack Posobiec, și s-a prezentat drept un candidat tipic „MAGA”.
PSD, în schimb, a avut o abordare oportunistă, oscilând între orientări pro-Trump și închegarea unor contacte cu administrațiile Biden și cu democrați. În 2017, conducerea PSD a participat la o cină privată cu Trump, după invitații la învestirea acestuia, însă odată cu venirea lui Biden, acest pattern s-a schimbat. Marcel Ciolacu a afirmat în 2021 că știu că PSD trebuie să rămână alături de Partidul Democrat, iar apoi, în 2024, a avut o convorbire cu Trump, preluând teme trumpiste în discursul politic intern.
Vocea aripii conservatoare în PSD, reprezentată de Titus Corlățean, a adoptat explicit teme de extremă dreaptă, precum criticile privind finanțarea unor proteste anticorupție, menționând că Trump le-a oferit românilor „un mare bine”. Corlățean a participat la National Prayer Breakfast, în Washington, și a exprimat intenția de a avea în România un președinte care urmeze valorile și stilul lui Trump, fără însă a angaja statul român în mod oficial în aceste relații.
Președintele Nicușor Dan și apropierea de mass-media americană conservatoare
Nicușor Dan a adoptat o strategie diferită, ilustrată prin colaborări part-time cu publicații conservatoare precum Newsmax, Fox News, The Washington Times și The Daily Signal. În aceste articole s-a arătat interes pentru consolidarea prezenței militare americane la Marea Neagră și pentru fragmente ale discursului MAGA.
Această apropiere a fost motivată de contextul retragerii unor trupe din România, ceea ce a determinat administrația de la București să caute orice cale pentru a obține susținere de la Casa Albă. Textele semnate de Nicușor Dan au avut ca public țintă cercul restrâns al elitelor conservatoare din SUA și au fost percepute ca un demers pragmatic, dar și ca un mod de a câștiga influență în cercurile politice pro-Trump.
Relația cu partidele americane și diferențele de abordare
În timp ce relațiile cu democrații precum Jeanne Shaheen s-au construit fără finanțări externe, prin intermediul Ministerului de Externe și ambasadei, accesul la Trump și vizibilitatea în mass-media de dreapta s-au obținut prin fonduri de lobby plătite din bani publici. Contractul semnat cu Eversheds Sutherland (US) LLP, în valoare de până la 3,39 milioane de dolari pentru șase luni, a avut ca scop, în fapt, relaționarea cu administrativul executiv.
Această strategie diferă de colaborarea cu democrații, care s-a bazat pe metode institutionalizate, și reflectă un echilibru precar în relația României cu cele două mari tabere politice americane. Temele culturale defavorizează însă relațiile cu democrații și pot influența percepția politică asupra poziției României în contextul geopolitic.
Evenimentul controversat Zampoli și implicarea guvernamentală
Pe 27 august, Paolo Zampoli, considerat un fost trimis special al lui Trump pentru parteneriate globale, se afla la un eveniment în România și a avut o scurtă conversație telefonică cu președintele Nicușor Dan, pe difuzor. Zampoli fusese adus în România în august 2025 și a avut relații bune cu oficiali și personalități din țară.
Demiterea sa, pe 15 octombrie, a fost anunțată după ce s-a publicat corespondența sa cu oficiali americani, ce indica un conflict de un an. Oficialii americani au declarat că statutul său a încetat și că nu mai face parte din guvern, iar presa românească a evidențiat depășirea mandatului său în chestiuni care nu țineau de rolul oficial. În cazul său și al legăturilor informale care au depășit canalele oficiale, statul român s-a văzut în fața unei situații speciale, în contextul în care relațiile pe bază personală pot fi mai fragile decât cele care implică instituțiile.
Acest pasaj arată cât de vulnerabilă este poziția României în raport cu influența directă a unor personalități apropiate de Trump, într-un context geopolitic tot mai complex.
