**Impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii la început de carieră în România și global**
Un raport recent al Forumului Economic Mondial, realizat în colaborare cu PwC, evidențiază schimbări semnificative în domeniul angajărilor și competențelor solicitate pentru pozițiile de început de carieră, influențate de avansul tehnologic, inclusiv de inteligența artificială (IA). Potrivit studiului, aproape 39% dintre competențele cerute pe piața muncii vor suferi modificări până în 2030, pe fondul progreselor tehnologice.
### Schimbări rapide în competențele inițiale de angajare
Raportul arată că, în domeniile cele mai expuse tehnologiei IA, ritmul de schimbare a competențelor necesare pentru pozițiile de entry-level este aproape dublu față de cele asociate angajaților cu experiență. În plus, cercetările indică faptul că ajustarea competențelor în concordanță cu evoluțiile tehnologice ar putea crește productivitatea în țările OECD cu între 3 și 4%.
### Problema macroeconomică a nealiniamentului educație-cerințe
Un obstacol major este neadaptarea sistemelor educaționale la rapiditatea cu care se reinventează tehnologia. Curricula și acreditările sunt dezvoltate cu mulți ani înainte, ceea ce le face ineficiente pentru noile tehnologii și cerințe de pe piața muncii. Acest fapt contribuie la un blocaj de lungă durată în adaptarea absolvenților la noile realități ale muncii.
### Provocări în definirea competențelor pentru IA
Reprezentanții instituțiilor de învățământ intervievați pentru raport afirmă că nu există o definiție unitară a ceea ce înseamnă pregătire pentru IA. Lipsa unui reper clar face dificilă elaborarea unor programe specifice și adaptate noilor necesități ale pieței de muncă.
### Modelul de incluziune a competențelor: exemplul Singapore
Pentru a combate această problemă, este necesară crearea unui sistem unitar de limbaj al competențelor și de infrastructură. În exemplul citat, Singapore a dezvoltat un ecosistem național, denumit SkillsFuture, care reunește date în timp real despre piața muncii, platforme pentru identificarea și dezvoltarea competențelor, precum și conexiuni directe între candidați și locuri de muncă. Acest sistem permite universităților, companiilor și indivizilor să ia decizii mai bine informate, conform cerințelor economiei actuale.
### Nevoia de adaptare și colaborare
Specialiștii recomandă ca principalele măsuri să nu vizeze introducerea de noi materii, ci mai degrabă construirea unei infrastructuri solide pentru dialogul între diferitele părți implicate. În acest sens, crearea unui limbaj comun și a unor date actualizate despre competențe devine esențială pentru adaptarea rapidă la cerințele pieței muncii, inclusiv în România.
### Implicații pentru sistemul de educație și mediul de afaceri
Pentru implementarea unor astfel de modele, este nevoie de o colaborare strânsă între educație, mediul de afaceri și autorități, pentru a putea dezvolta programe și platforme eficiente. În lipsa unei astfel de coordinări, riscul este ca viitorii angajați să fie insuficient pregătiți pentru noile condiții de muncă puse în fața lor.
Cercetările accentuează faptul că, în viitor, adaptarea rapidă a sistemelor educaționale la evoluțiile tehnologice va fi un indicator esențial pentru competitivitatea economică a țării, inclusiv în contextul României, unde tendințele globale se reflectă deja în piața locală a muncii.
**Acțiunea prioritară constă în crearea unui cadru comun pentru competențe**, care să faciliteze promovarea și valorificarea noilor abilități cerute de piața muncii, pentru a evita un decalaj tot mai mare între educație și cerințele actuale sau viitoare ale economiei.
