Un detașament al Forțelor Aeriene Române derulează, din 1 aprilie, o misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, dislocat în Lituania, în baza aeriană Šiauliai. Format din șase avioane F-16 și aproximativ 100 de militari, misiunea va dura până în iulie 2026 și marchează a patra astfel de prezență a României în zona baltică.
Detalii despre misiunea românească și evoluția acesteia
Detașamentul „Carpathian Vipers” face parte dintr-un program de rotație a avioanelor de vânătoare românești în zona baltică. În anii recenți, misiunile au fost efectuate cu avioane moderne F-16, în timp ce în 2007 România a trimis patru avioane MiG-21 LanceR.
Este pentru prima dată când un avion românesc doboară o dronă ucraineană deasupra Estoniei, incident marți, fiind și prima doborâre a unui aparat militar român din era modernă în cadrul unei misiuni de poliție aeriană în Baltica.
Contextul operațional în zona baltică
NATO a început misiunile de poliție aeriană în această regiune după aderarea Estonia, Letonia și Lituania în 2004, din cauza dimensiunilor reduse ale Forțelor Aeriene ale acestor state.
După invazia Crimeei de către Rusia, NATO a suplimentat misiunile de securitate din baza aeriană Ämari, din Estonia, conform măsurilor de asigurare pentru statele estice.
Avioanele NATO de vânătoare sunt adesea lansate pentru identificarea vizuală a aeronavelor militare rusești. Majoritatea avioanelor rusești zboară din și către Kaliningrad, apropiindu-se frecvent de spațiul aerian NATO fără transpondere sau comunicare cu controlul trafic.
Recent, avioane F-16 dislocate în Lituania au interceptat avioane militare rusești deasupra Mării Baltice.
Numărul de avioane F-16 românești și deciziile asupra dronelor
România operează 38 de avioane F-16, modele AM/BM modernizate, și are în plan să utilizeze operațional 49 de aparate. Primele 17 au fost cumpărate din Portugalia, alte 32 din Norvegia, iar 18 avioane F-16 au fost transferate de Olanda pentru a fi folosite la Centrul European de Pregătire a piloților de la Fetești.
Avioanele românești sunt frecvent ridicate în timpul detecției dronelor rusești, în special în timpul atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.
Intercepțiile și limitele acțiunilor militare
Piloții de vânătoare români au permisiunea să intercepteze și să doboare ținte aeriene, dar decizia de a trage se ia în funcție de moment. Diferențele de opinie există privind eficiența în cazul dronei ucrainene, unele critici sugerând că aparatele F-16 nu pot contracara în mod eficient astfel de ținte.
Ministerul Apărării Naționale a declarat că piloții decid dacă și când se impune deschiderea focului, fiind luate în calcul atât riscurile de daună colaterală, cât și raportul cost-eficiență al utilizării rachetelor ghidate împotriva unor drone ieftine, adesea folosite ca momeală sau nearmate.