Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) din România încearcă să atragă tineri din universități pentru a face față deficitului de specialiști în domeniu, însă se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor de tehnologie și consultanță private. Instituția recrutează pentru 54 de posturi, atât pentru absolvenți fără experiență, cât și pentru niveluri de senioritate, în încercarea de a acoperi nevoile din sectorul public.
Recrutare timpurie și provocări în păstrarea specialiștilor
DNSC a inițiat programe de recrutare direct în universități, atrăgând peste 40 de studenți care urmează să activeze în diferite departamente. Reprezentantul DNSC, Sebastian-Dan Naste, a menționat că acești tineri aduc idei inovatoare și contribuie la dezvoltarea competențelor instituției.
Dificultatea majoră apare după doar câțiva ani, când specialiștii acumulați ajung să primească oferte din mediul privat. Naste a afirmat că majoritatea acestor experienți devin ținte ale companiilor mari de tehnologie și consultanță, ceea ce complică păstrarea lor în sectorul public.
Deficitul european de specialiști în securitatea cibernetică
Potrivit cifrelor prezentate, în Uniunea Europeană se înregistrează un deficit de aproximativ un milion de specialiști în domeniul securității cibernetice. Este o situație generată nu doar de creșterea masivă a utilizării inteligenței artificiale, ci și de dificultățile în atragerea și reținerea personalului calificat.
Autoritățile europene susțin programe de sprijin pentru universități și inițiative de promovare a diversificării, inclusiv pentru atragerea mai multor femei în domeniu. Se urmărește astfel reducerea dezechilibrului de competențe și creșterea numărului de specialiști tineri.
Experiență internațională: cazul Albaniei
Reprezentantul Autorității Naționale pentru Securitate Cibernetică din Albania, Bledar Kazia, a confirmat că și în țara sa există un deficit similar. În primele șase luni ale anului, Albania a înregistrat un deficit de aproximativ 365 de specialiști în securitate cibernetică.
Kazia a explicat că, în context regional, investițiile în pregătirea personalului sunt realizate tot prin colaborare cu universitățile, însă problema principală ține de competiția acerbă cu sectorul privat. Oamenii pregătiți pot alege să plece în țări cu salarii mai mari sau să lucreze pentru companii internaționale.
Provocări în menținerea specialiștilor în regiune
Reprezentantul albanez a subliniat că diferența între posibilitățile financiare ale administrației publice și ale companiilor private duce la un cerc vicios. Guvernele pot doar să stimuleze formarea specialiștilor, dar nu pot concura cu ofertele din sectorul privat, iar migrația tinerilor în domeniu rămâne o problemă persistenta.
Kazia a menționat că, în zona Balcanilor, există specialiști pregătiți, însă aceștia sunt liberi să aleagă orice piață, inclusiv străină, ceea ce complică menținerea lor în țările locale.
Această situație reflectă o tendință globală, unde concurența pentru specialiști în securitatea cibernetică este acerbă și necesitatea unor politici publice mai eficiente pentru dezvoltarea și retenția personalului calificat.
