Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul de lege privind legea integrității a fost supus unei dezbateri publice ample, în special în ceea ce privește amendamentul referitor la aplicarea retroactivă a unor principii. În același timp, Pîslaru a afirmat că, din perspectiva Comisiei Europene, legea îndeplinește condițiile necesare în cadrul reformei, însă o problemă majoră persistă în urma deciziei Curții Constituționale, care trebuie să o declare constituțională pentru a putea fi promulgată.
Stadiul legislației și condițiile pentru promovare
Ministrul a precizat că, dacă proiectul va trece de procedura legislativă, va putea fi promovat și va îndeplini toate jaloanele prevăzute în cadrul reformei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pîslaru a afirmat că această lege va respecta, dacă va fi adoptată, cerințele legale pentru continuarea reformelor.
Modificări ale condițiilor pentru proiectele PNRR
El a explicat că România a obținut condiții mai flexibile pentru finalizarea proiectelor din PNRR, după renegocierea planului. Modificările au vizat schimbarea criteriilor de considerare a proiectelor ca fiind finalizate, trecând de la recepția finală la acceptarea finalizării în funcție de anumite procente din execuție.
Pîslaru a menționat că aceste ajustări au fost importante pentru ca România să poată utiliza cât mai eficient fondurile alocate, astfel încât să poată accesa integral sumele disponibile până la termenul-limită din 31 decembrie.
Schimbări în condițiile de finalizare și utilizare a fondurilor
În urma renegocierii, România a obținut condiții mai permisive pentru recunoașterea finalizării investițiilor, ceea ce a permis o utilizare mai flexibilă a fondurilor. Pîslaru a afirmat că, dacă aceste proiecte vor fi finalizate conform noilor criterii, vor contribui la atingerea jaloanelor din cadrul reformei.
Reducerea nivelului de împrumuturi în PNRR
Ministrul a precizat că România și-a redus considerabil nivelul de împrumuturi în cadrul planului. În prezent, suma acordată din PNRR pentru împrumuturi este de aproximativ 6,8 miliarde de euro, comparativ cu o sumă inițială mai mare.
De asemenea, suma totală alocată planului este de peste 20 de miliarde de euro, față de aproape 28 de miliarde de euro în forma inițială. Pîslaru a explicat că reducerea componentei de împrumuturi a fost făcută pentru a evita creșterea deficitului bugetar și a menționat că suma de împrumuturi se duce pe un interval de timp mai lung, cu perioade extinse de grație.
Motivul reducerii împrumuturilor
El a subliniat că reducerea nivelului de împrumuturi nu a fost determinată exclusiv de dificultățile în finalizarea proiectelor, ci și de o decizie politic-economică de a diminua datoria publică. Pîslaru a explicat că unele proiecte au fost transferate pe fonduri de coeziune, în special cele din infrastructura sanitară și rutieră, din cauza problemelor de achiziții publice.
Ministrul a clarificat că aceste modificări au fost necesare pentru a respecta limitele de îndatorare și pentru a asigura continuitatea finanțării proiectelor fără a depăși plafonul admis de regulamentele europene.
Proiecte transferate pe fonduri de coeziune
Printre investițiile mutate din PNRR către alte surse de finanțare se află anumite proiecte din infrastructura sanitară și rutieră. Pîslaru a menționat că acestea au fost relocate pe fonduri de coeziune pentru a evita întârzierile sau blocajele cauzate de dificultățile în achiziții publice din cadrul PNRR.
Aceasta explică reducerea valorii totale a PNRR și modul în care sumele au fost redistribuite pentru a asigura finalizarea proiectelor în condițiile actuale de finanțare.
În concluzie, modificările din planul național de redresare vizează atât ajustări legislative, cât și rearanjarea fondurilor pentru a asigura continuarea și finalizarea proiectelor esențiale pentru infrastructură și sănătate în condițiile normelor europene.
