Economia Chinei a înregistrat o creștere de 5,0% în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind situată la limita superioară a intervalului țintă de 4,5% – 5,0%. Creșterea a fost susținută de avansul exporturilor și a evidențiat rezistența economică a țării, beneficiind de rezervele strategice de petrol și de un mix energetic diversificat.
Rezistența economică a Chinei
Performanța solidă a indicelui de creștere economică din primul trimestru survine înainte ca escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu să genereze creșteri rapide ale costurilor cu energia și să pună sub semnul întrebării cererea globală, un factor esențial pentru planurile de dezvoltare ale Beijingului.
China se diferențiază față de alte economii asiatice prin nivelul său de rezerve și stabilitate, fapt reflectat în rezultatele economice recente. Cu toate acestea, dependența fundamentală de exporturi și de traficul maritim rămâne o vulnerabilitate majoră.
Dependența de exporturi și riscurile conectate
Modelul de creștere bazat pe exporturi generează excedente comerciale anuale în valoare de dimensiunea economiei olandeze. Acest model depinde de importul și transportul pe căi maritime deschise, atât pentru China, cât și pentru partenerii lor de vânzări.
Creșterea prețurilor petrolului, generată de conflictul din Orientul Mijlociu, afectează direct costurile de producție ale Chinei. Fiind cel mai mare importator de energie și având o industrie extrem de vastă, orice creștere a prețurilor petrolului riscă să reducă marjele fabricilor și să încetinească ritmul de dezvoltare economică.
Prolungarea conflictului accentuează aceste riscuri, iar presiunile asupra lanțului de producție sunt deja vizibile.
Impactul asupra industriei și prețurilor materii prime
Peng Xin, director general la Guangdong Rongsu New Materials, afirmă că prețurile pentru două tipuri de nailon au crescut cu aproximativ 40%-60%. Schimbările de costuri se transferă în prețurile finale, iar clienții încearcă să plaseze comandă înainte ca prețurile să crească și mai mult.
Peng explică că, pentru a face față situației, compania negociază prețul pentru fiecare comandă în parte, fiind singura metodă disponibilă. El afirmă că întregul lanț industrial se află sub presiune crescută.
Schimbări în comerțul exterior și perspectivele economice
Creșterea PIB-ului din primul trimestru a depășit așteptările inițiale de 4,8%, ajungând la 5,0%, susținută de exporturi și de consumul intern.
Însă, datele pentru martie arată o încetinire a exporturilor, care au crescut doar cu 2,5%, față de 21,8% în primele două luni ale anului. În același timp, prețurile la poarta fabricii au ieșit din deflație pentru prima dată în mai bine de trei ani.
Specialiștii avertizează că inflația negativă, determinată de creșterea costurilor de producție, poate avea un efect negativ asupra creșterii economice.
Perspectivă economică și riscuri
Junyu Tan, economist pentru Asia de Nord la Coface, afirmă că, deși începutul anului arată o performanță solidă, impactul conflictului din Orientul Mijlociu rămâne limitat pentru moment.
El subliniază însă că perspectivele generale nu sunt optimiste, existând riscul ca cererea globală mai slabă, dacă conflictul persistă, să limiteze motorul exporturilor Chinei.
Economia rămâne dezechilibrată, fiind improbabil ca scăderea exporturilor să fie compensată de creșterea consumului intern. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,7% în martie, față de 2,8% în primele două luni, și continuă să fie inferioare creșterii industriale, care a crescut cu 5,7% în martie față de 6,3% în ianuarie-februarie.