România se confruntă cu o criză gravă în sectorul horticol, cauzată de valuri succesive de frig și îngheț care au afectat în mod sever culturile de fructe, precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr și de struguri de masă. În ciuda eforturilor, multe ferme riscă să-și piardă complet viabilitatea economică, iar continuarea activității pentru unele exploitări devine imposibilă. Organizația FRULEG solicită intervenția urgentă a autorităților pentru compensarea pierderilor, utilizând fonduri europene și fondul de risc gestionat de APIA.
Solicitare de intervenție pentru compensarea pierderilor
FRULEG cere activarea de urgență a fondului de risc, în baza principiului solidarității între fermieri, conform instrumentelor din PS PAC 2023-2027. Președintele asociației, Lucian Florea, consideră că fondul a fost constituit pentru acoperirea pierderilor cauzate de factori climatici și trebuie utilizat pentru sprijinirea fermierilor afectați.
Impactul valurilor de frig asupra culturilor
Primul val de frig, în noaptea de 8 spre 9 aprilie, a lovit mai ales zonele din Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș și regiuni montane, afectând în special culturile de fructe. Sudul extrem al țării, litoralul și estul Dobrogei au fost mai puțin afectate în această etapă.
Ulterior, între 10 și 13 aprilie, înghețul s-a extins pe o arie vastă, acoperind nordul, centrul și vestul țării, inclusiv Moldova și zonele montane. Zonele deluroase și interiorul arcului carpatic au avut de asemenea de suferit. La finalul lunii aprilie, înghețul a continuat cu episoade în nopțile de 26 spre 27 aprilie, afectând din nou regiuni extinse, precum Transilvania, Maramureș, Crișana, părți din Banat și Moldova centrală.
Reapariția temperaturilor negative în aprilie și mai
Temperaturi sub zero grade au fost înregistrate și la sfârșitul lunii aprilie, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai, precum și în 2 și 3 mai, în special în zonele centrale și nordice. aceste episoade persistente au evidențiat caracterul excepțional al primăverii 2026 în privința riscului de îngheț.
Reprezentanții asociației FRULEG afirmă că aproape întreg teritoriul a fost afectat de aceste valuri succesive de frig, cu excepția unor zone din sud, Lunca Dunării, estul și sud-estul Dobrogei și anumite regiuni din nordul Moldovei, care au fost mai puțin afectate în anumite intervale.
Demersuri pentru susținerea fermierilor
Președintele FRULEG anunță că organizația va continua să centralizeze date de la membrii săi pentru o imagine clară a situației și pentru a susține interesele producătorilor de fructe și legume. În acest sens, se va asigura că realitatea din teren este făcută cunoscută și că vocea horticulturii este auzită în mod corespunzător.
Reacția autorităților
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a declarat că temperaturile scăzute din ultimele săptămâni au afectat în special pomicultura în aproape toate județele țării. În schimb, culturile de câmp nu au fost până acum afectate grav, fiind în limite normale din punct de vedere al precipitațiilor.
El a precizat că, în urma discuțiilor cu direcțiile agricole, majoritatea rapoartelor indică o stare bună a culturilor de câmp, chiar și în zone brusc afectate de secetă. Problemele cele mai grave sunt în sectorul pomicultural, unde temperaturile scăzute au dus la pierderi de producție și se anticipează consecințe severe.
Perspectiva climatică și provocări viitoare
Tanczos Barna a explicat că, din cauza încălzirii globale, nu doar temperaturile cresc, ci fluctuațiile termice vor deveni mai frecvente și mai intense, punând la încercare fermierii și consumatorii. Această situație generaționază provocări pentru sectorul agricol, mai ales în contextul penuriei și al riscului de pierderi semnificative.
România trebuie să se adapteze acestor variații climatice, iar măsurile pentru sprijinirea fermierilor afectați se așteaptă să fie intensificate. În prezent, principalul sprijin solicitață este utilizarea fondului de risc constituit pentru astfel de situații, pentru a atenua impactul economic al valurilor de frig din această primăvară.