Prețurile cerealelor din România înregistrează creșteri, dar fermierii se confruntă cu dificultăți de comercializare și cu un paralelism între costurile de producție și prețurile de vânzare, ceea ce afectează lichiditatea sectorului agricol. Datele pentru perioada 7-13 septembrie indică o creștere moderată a prețurilor, dar probleme persistă în circuitul economic al recoltelor.
Prețurile grâului de panificație și FOB în România
În săptămâna menționată, prețul mediu al unui ton de grâu de panificație la silozuri (DEPSILO) varia în jurul valorii de 186-200 euro, în cele trei regiuni. În Banat, prețul a fost de 186,13 euro, în Oltenia de 186,7 euro, iar în Muntenia de 200,28 euro. Creșterile comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut sunt cuprinse între 0,9% și 17,3%.
Prețul FOB de la portul Constanța se situa la 228,64 euro pe tonă, ceea ce reprezintă o creștere de 13% față de anul precedent, după fluctuații în intervalul 207 euro – 228,64 euro, cu variații săptămânale în august.
Comparativ european al prețurilor pentru grâu și porumb
România se află pe locul al doilea în Europa ca prețuri pentru grâul de panificație, fiind depășită doar de Croația, unde prețurile sunt de 185,8 euro pe tonă pentru DEPSILO și FOB. În Bulgaria, prețurile variază între 180 euro (preț DEPROD la Plovdiv) și 207 euro la Varna.
Pentru porumb, prețurile din România sunt mai mici decât în perioada similară a anului trecut. În Banat, media a fost de 194,9 euro pe tonă (DEPSILO), comparativ cu 210 euro în același interval anul anterior. În Muntenia, prețul a fost de 187,3 euro, iar în Oltenia de 178,5 euro, față de 194,3 euro și, respectiv, 204,3 euro în 2025. România este considerată cea mai ieftină piață pentru porumb, având prețuri apropiate de cele din Bulgaria, unde vânzările se realizează între 177 euro și 215 euro pe tonă.
Probleme din cauza prețurilor și porturilor
Fermierii români reclamă că prețurile plătite pentru recoltă sunt mult inferioare costurilor de producție, ceea ce afectează lichiditatea sectorului agricol. Ei menționează dificultăți în transport, fiind nevoiți să concureze cu Ungaria, care a avut, de asemenea, o producție record în sezon.
Reprezentanții Forumului APPR au semnalat un paradox: “recolta există, dar nu circulă; fermierul a produs, dar nu poate vinde”. Ei susțin că obligațiile financiare sunt scadente, însă banii nu pot fi recuperați din cauza blocajelor de pe piața de transport și a deciziilor întârziate.
Se evidențiază un decalaj între costurile de producție, cu motorina la circa 11 lei/litru, și prețurile scăzute de recoltă. Aceasta erodează lichiditatea necesară pentru campaniile agricole din anii viitori, 2026–2027.
Un alt obstacol semnificativ este blocajul de la Portul Constanța, care afectează întregul lanț de distribuție. Potrivit sursei, problemele se datorează deficitului de personal pentru operarea locomotivelor, volumului mare de mărfuri ucrainene și destinate Ucrainei, nivelului redus al Dunării, precum și lipsei unei prioritizări coerente a mărfurilor agricole românești.
Aceste dificultăți de logistică și prețurile scăzute ridică semne de întrebare privind reziliența sectorului agricol românesc, în condițiile actuale ale pieței interne și internaționale.
