Finlanda și-a anunțat aderarea formală la inițiativa Franței de extindere a descurajării nucleare în Europa, în contextul Summitului Arctic de la Rovaniemi, la care a participat și președintele Nicușor Dan. Anunțul vine după o decizie anunțată în timpul evenimentului, iar Finlanda devine a zecea țară implicată în această colaborare.
Detalii despre inițiativă și implicarea Finlandei
Franța a lansat oficial în primăvara anului această inițiativă, răspuns la declarațiile președintelui american Donald Trump privind angajamentul SUA în apărarea Europei. Propunerea vizează consolidarea capabilităților nucleare europene și include exerciții comune și posibilitatea desfășurării pe termen scurt a unor arme nucleare pe teritoriul statelor aliate.
Din această inițiativă fac parte 10 state participante, printre care și Finlanda și Suedia, care au devenit membre NATO în 2023 și 2024, după decenii de neutralitate. Finlanda și Suedia au astfel abandonat neutralitatea în contextul războiului din Ucraina.
Reacțiile și pozițiile oficiale ale Finlandei
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat, într-un mesaj pe rețeaua socială „X”, că inițiativa are drept scop principal consolidarea securității europene, responsabilitatea pentru propria apărare și prevenirea escaladării conflictelor. El a precizat că programul nu înlocuiește descurajarea nucleară a NATO.
Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a afirmat într-un comunicat că acordul reprezintă un pas logic, având în vedere participarea altor țări nordice la inițiativă. Finlanda subliniază că, în timpul păcii, nu intenționează să permită staționarea armelor nucleare pe teritoriul său.
Posibilitatea aderării României și poziția oficială
Surse oficiale din Administrația Prezidențială au confirmat, la începutul anului, că România analizează propunerea făcută de președintele francez Emmanuel Macron și că a participat la discuții în acest sens. Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat anterior că proiectul se află în faze incipiente, iar decizia va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Președintele Nicușor Dan a explicat, în data de 5 martie, că România se află sub umbrela nucleară a NATO, protecție asigurată de prezența militară și politica alianței. El a menționat că România nu intenționează să permită staționarea armelor nucleare pe teritoriul național în timp de pace, dar a reafirmat parteneriatul strategic cu Franța.
Contextul geopolitic și evoluțiile recente
Președintele Nicușor Dan a afirmat că România consideră zona arctică și Flancul estic ca fiind zone de interes comun, fiind amenințate de Rusia. El a menționat riscuri actuale precum atacuri cu drone, asupra infrastructurii critice, acte cibernetice sau sabotaje, și necesitatea unui răspuns de descurajare adecvat.
El a subliniat implicarea României în Formatul Helsinki, care va găzdui următorul summit în 2024, și a accentuat expertiza țării în domeniul deminării, colectării de informații și protecției cablurilor submarine din Marea Neagră. Președintele a evidențiat, totodată, interesul de a dezvolta cooperarea economică și investiții în regiune și pe Flancul estic, având în vedere experiența în construcția de nave și alte domenii similare.
Pentru România, această inițiativă și participarea pentru creșterea securității regionale reprezintă un pas relevant în contextul geopolitic actual, caracterizat de tensiuni și conflicte armate în vecinătate.
