România își modernizează sistemele de apărare și dezvoltă capacități anti-dronă prin proiecte naționale și colaborări internaționale, în contextul creșterii proliferării UAV-urilor și amenințărilor aeriene ieftine. Eforturile oficiale vizează atât înzestrarea armatei, cât și susținerea industriei locale de apărare, într-un peisaj în continuă evoluție.
Starea actuală a sistemelor de apărare antiaeriană în România
România dispune în prezent de sisteme tradiționale de apărare antiaeriană, precum Patriot și HAWK, destinate combaterii avioanelor, elicopterelor și rachetelor. Cu toate acestea, aceste soluții nu sunt optimizate pentru dronelor ieftine, folosite adesea pentru supraveghere, recunoaștere sau atacuri rapide.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a afirmat vineri seara că, în momentul de față, armata națională nu are suficiente capacități pentru doborârea dronelor, dar s-au demarat programe de înzestrare. De asemenea, el a menționat că sistemele de apărare antiaeriană au fost create pentru obiecte zburând la altitudini înalte, nu la cele joase, specifice dronelor de mici dimensiuni.
Dezvoltarea și testarea soluțiilor românești anti-dronă
În ultimii ani, câteva companii din România au început să creeze sisteme proprii pentru detectare, bruiaj și interceptare a dronelor. Ponderea acestor tehnologii a crescut, iar unele dintre ele sunt deja testate în condiții operaționale.
- BlueSpace Technology: Fondată în 2016, compania are peste 180 de angajați și facilități de producție în Moreni, Bragadiru, Măgurele și Mangalia. În 2023, a lansat sistemul BS-JDP01, primul realizat integrale în țară, bazat pe bruiaj electronic și cu o rază de acțiune de aproximativ doi kilometri. În 2025, a prezentat sistemul containerizat OKYA 5601, pentru protecție aeriană, cu detecție multi-senzor și contra-măsuri adaptive.
- OVES Enterprise: Compania clujeană a introdus în 2026 platforma SkyLock, utilizând radare, senzori optici și drone interceptoare autonome, cu o rază de detectare de până la 10 km. Sistemul integrează inteligența artificială pentru clasificarea țintelor și poate lansa automat drone interceptoare, precum Nemesis AI, capabile să elimine amenințări aeriene rapide.
- Qognifly: Fondată de un moldovean și un român, compania a anunțat sistemul Drone Wall, arhitectură integrată pentru detectare și neutralizare a dronelor, interoperabilă cu standarde NATO și UE. Sistemul include radare, software de management și interceptoare reutilizabile, unele cu propulsie jet, și are în plan o producție de peste 2.000 de unități lunar.
Aceste soluții sunt testate în prezent și în condiții reale, inclusiv pe terenurile din Ucraina, fiind menite să răspundă diverselor scenarii operative, de la protecție a infrastructurii critice până la contracararea dronelor agresive.
Proiecte și colaborări în industria de apărare
Compania românească Carfil SA, parte a grupului ROMARM, a semnat un parteneriat cu firma americană Periscope Aviation pentru producția în România a dronelor militare Cuda și Sirin, destinate misiunilor de supraveghere și transport tactic. Chiar dacă aceste drone nu sunt sisteme anti-dronă în sens classic, ele completează ecosistemul Counter-UAS pentru diversificarea apărării aeriene.
Alte companii din sectorul privat și-au extins activitatea. Simultec Măgurele, parte a grupului israelian Elbit Systems, a inaugurat în aprilie 2026 o fabrică la Chitila pentru drone militare, inclusiv semnate pentru Ministerul Apărării Naționale. În același timp, Aerostar din Bacău colaborează cu Elbit în fabricarea și integrarea sistemelor optice pe dronele de tip Watchkeeper XR.
Pe segmentul muniției speciale, producătorii români au inițiat proiecte pentru muniții anti-UAV. Falcon Defence intenționează să producă muniție anti-dronă destinată armamentului standard, cu costuri semnificativ reduse, pentru distrugerea dronelor de circa 1.000 de dolari cu proiectile de câteva zeci de dolari. De asemenea, GIA Defense produce muniție calibru 81 mm, 82 mm și 120 mm, având în derulare acorduri de integrare cu platforme precum Orbotix.
Capabilități militare și viitoare achiziții ale României
Armata română utilizează sisteme antiaeriene precum Patriot și HAWK, destinate mai ales țintelor de înaltă altitudine. La începutul anului 2026, a fost raportată deținerea sistemului american antidronă MEROPS, dar acesta nu a fost încă operat pe scară largă.
În plus, România a trimis în ultimul an echipamente pentru interceptoare în Ucraina și Polonia și participă la exerciții NATO dedicate combaterii UAV-urilor. Astfel, autoritățile analizează și alte soluții pentru consolidarea apărării anti-dronă, inclusiv achiziția de sisteme moderne.
Sprijin european pentru investiții în apărare și tehnologie
Recent, Comisia Europeană a finalizat semnarea Acordului de împrumut SAFE cu România, asigurând o finanțare de 16,68 miliarde euro. Acest fond va fi utilizat pentru proiecte de înzestrare, infrastructură de transport și dezvoltare industrială în domeniul apărării, fiind a doua cea mai mare alocare pentru un stat membru.
Alocarea investește aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura rutieră de interes național și restul în proiecte de tehnologie și capacități militare, sprijinind astfel inovația și producția națională.
Concluziv, România își adaptează rapid strategiile și infrastructura pentru a răspunde noilor amenințări aeriene, iar industria națională de apărare are oportunitatea să devină un actor important în dezvoltarea și producția de tehnologii cu aplicabilitate NATO și UE.