Fitch păstrează ratingul BBB minus al României cu perspectivă negativă

0
1
oficial:-romania-evita-junk-ul.-fitch-mentine-ratingul-bbb-minus-(bbb-)-cu-perspectiva-negativa,-dar-avertizeaza
Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează

România are un rating suveran atribuit de Fitch la nivelul „BBB” pentru moneda străină pe termen lung. Factori precum apartenența la Uniunea Europeană și intrările de capital contribuie la stabilizarea ratingului, dar deficitele fiscale și nivelul ridicat al datoriei publice mențin riscurile asupra perspectivelor echilibrate.

Situația fiscală și datoriile publice

În 2026, deficitul bugetar general al României se estimează la 5,9% din PIB, cu o reducere față de valoarea de 9,3% din 2024. Acest nivel însă rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Pe primul semestru din 2026, deficitul de numerar a fost de 42 de miliarde de RON, comparativ cu 70 de miliarde RON în aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale au crescut, susținute de majorarea TVA, în timp ce cheltuielile au rămas în general stabile.

< cis>România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide din mai 2026, creând incertitudine politică.
În urma destabilizării coaliției, perspectiva fiscală a fost afectată, iar aprobarea reformelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost întârziată, ceea ce poate duce la pierderea unor fonduri europene.

Riscuri și perspective privind finanțarea externă

Nivelul datoriei externe nete a României este de 22,5% din PIB în 2025, urmând să crească până la 32% în 2028, în timp ce raportul datoria publică/PIB va urca la 64,5% până atunci. În același timp, cu intrări nete de capital de doar 26% din finanțarea externă, riscurile de lichiditate și susceptibilitatea la fluctuațiile de pe piețele internaționale sunt ridicate.

Intrările de fonduri europene, inclusiv granturile și împrumuturile din cadrul Mecanismului RRF, au atenuat în parte dependența de finanțarea externă de pe piața de capital. Totuși, scadențele în creștere ale datoriei și reducerea intrărilor din fondurile UE în anii următori indică o vulnerabilitate crescută.

Consolidarea fiscală și incertitudinea politică

Măsurile de reducere a deficitului fiscal și stabilizarea datoriilor se vor realiza, cel mai probabil, într-un ritm încetinit după 2026, având în vedere riscurile electorale și contextul politic instabil. Estimările indică o scădere a deficitului fiscal la 5% din PIB în 2028, însă procesul va fi influențat de cheltuieli mai mici de capital, reîntărirea cheltuielilor sociale și ajustări moderate ale salariilor și pensiilor.

România nu are un guvern stabilizat după eșecul coaliției din mai 2026. Această situație limitează claritatea asupra politicilor fiscale și a implementării unor reforme cruciales, precum cele din PNRR.

Economic și inflație

Previzionările arată o contracție economică de 0,6% în 2026, urmată de o relansare graduală spre un PIB real de 2,3% în 2028. Investițiile din sectorul privat și creșterea salariilor reale vor susține această redresare.

Inflația rămâne ridicată, cu o medie estimată de 7,6% în 2026, fiind influențată de deprecierea leului, prețurile ridicate la energie și expirația plafonului pentru prețul energiei electrice în turnul anului 2025. IAPC-ul general a atins 9,7% în mai 2026, față de 5,8% în iunie 2025.

Indicele de guvernanță și aspecte ESG

România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru Stabilitate politică și Drepturi, ca urmare a nivelului moderat de drepturi civice și capacitate instituțională, și un scor de „4[+]” pentru Drepturile Creditorilor, reflectând un istoric fără restructurări naționale de datorie în ultimele două decenii.

Clasamentul WBGI plasează țara în poziție medie, la percentila 62, fiind influențat de tranziții politice pașnice, dar și de nivelul moderat al controlului corupției și al calității instituțiilor. Relevanța ESG se menține neutră sau cu impact minim asupra ratingului, exceptând indicatorii care vizează guvernanța și drepturile politice.

Factori de vulnerabilitate și potențiale evoluții

Degradarea perspectivelor fiscale, eșecul implementării măsurilor de consolidare posibil blocată de conflictele politice, sau deteriorarea condițiilor externe, precum creșterea deficitelor de cont curent sau volatilitatea pieței, pot conduce la o retrogradare a ratingului. Contrar, reducerea datoriilor externe, instalarea unui guvern stabil și avansarea reformelor financiare ar putea aduce o perspectivă mai favorabilă.

Pentru perioada până în 2028, evaluatorii Fitch preconizează o creștere a datoriei și o ajustare lentă a deficitului, într-un context de incertitudini politice și economice în continuare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.