Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a afirmat vineri că sistemul energetic național se află într-o situație critică, fiind necesară declararea stării de urgență de către autorități. Declarațiile sale au fost făcute în contextul scăderii debitului Dunării și riscurilor pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
Declarații despre situația energetică și riscurile nucleare
Traian Băsescu a susținut că președintele Nicușor Dan ar trebui să își exprime un punct de vedere privind măsurile de gestionare a crizei. Fostul șef al statului a spus că este recomandabil ca, în prezent, să se declare stare de urgență, din cauza riscului ca reactorul nuclear să rămână fără apă de răcire.
Băsescu a explicat că un reactor nuclear în lipsa apei de răcire ar putea reprezenta o situație periculoasă, dar a menționat că nu va fi permis ca această situație să apară. El a afirmat că reactorul va fi oprit dacă se ajunge în această situație, subliniind că nimeni nu va permite ca problema să devină o criză.
Critici la adresa gestionării sectorului energetic
Fostul președinte a criticat modul în care a fost administrat sectorul energetic în ultimii ani, afirmând că în România au fost doar „papițoi la energie”. El a fost nemulțumit de lipsa investițiilor, menționând că nu s-a construit o termocentrală pe gaze, deși a existat o nevoie clară de astfel de capacități.
Traian Băsescu a spus că politicienii au fost ineficienți și au lipsit de viziune în domeniul energetic, ceea ce a condus la situația actuală.
Stare de alertă anunțată pentru luna august
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, în luna august, va fi instituită stare de alertă la nivel național, ca răspuns la scăderea producției de energie electrică. Cauza principală o reprezintă seceta, ce a redus semnificativ debitele râurilor, inclusiv ale Dunării.
Bolojan a precizat că debitul Dunării a scăzut la 1.600 mc/s, cu posibilitatea de a scădea cu încă 100 mc/s. Această situație a dus la reducerea capacității centralei de la Cernavodă, iar s-a fost nevoiți să se oprească un prim grup de producție.
Impactul opririi reactoarelor nucleare
Premierul interimar a explicat că, dacă va fi oprit și al doilea reactor de la Cernavodă, România va pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă, mai ales în orele de seară, când consumul energetic crește.
El a indicat cazul în care se oprește și al doilea grup, sistemul energetic va fi obligat să importe peste 2.500 MW pentru a menține echilibrul rețelei. În prezent, țara importă în medie aproximativ 1.700 MW, iar reducerea suplimentară ar tensiona și mai mult sistemul.
Bolojan a menționat că limita de creștere a producției hidroenergetice în condițiile actuale de debite scăzute este de peste 1.000 MW pe zi, însă aceasta nu asigură suficient energia necesară pentru consumurile diurne și de seară. În aceste condiții, importurile energetice devin esențiale pentru menținerea stabilității sistemului.
Aceste date subliniază situația dificilă a sistemului energetic național, în contextul scăderii debitului Dunării, a temperaturilor ridicate și a lipsei unei strategii pe termen lung în domeniu.
