Crizele legate de creșterea prețurilor la alimente și energie devin mai frecvente, avertizează oficialii Fondului Monetar Internațional (FMI), într-un raport publicat marți. Studii recente arată că astfel de fluctuații afectează stabilitatea economică, agravează sărăcia și cresc inegalitatea socială.
Impactul creșterilor de prețuri și strategiile guvernamentale
Raportul FMI analizează trei decenii de intervenții guvernamentale pentru a contracara inflația și evidențiază un nou model economic axat pe vulnerabilitatea gospodăriilor cu venituri mici. Acestea cheltuie o proporție mai mare din buget pentru alimente și energie, fiind mai afectate de creșteri rapide ale prețurilor.
Creșterile semnificative ale prețurilor alimentelor și energiei nu au mai fost frecvente în istorie, dar au devenit o tendință recurentă în ultimii cinci ani. Acestea au fost intensificate de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și de conflictele din Orientul Mijlociu, din acest an.
Reacțiile FMI și prognozele economice
Chiara Maggi, economistă a FMI, a explicat că crizele legate de costul vieții afectează stabilitatea prețurilor, nivelul de trai și accentuează disparitățile economice. FMI confirmă că economia mondială a rezistat mai bine decât se așteptau în contextul șocului energetic generat de război și estimează o creștere a PIB-ului global de aproximativ 3% în 2026.
Prognoza, însă, păstrează riscuri ridicate, fiind în concordanță cu estimarea FMI din iulie privind o creștere de 3% în acest an. Aceasta este sub media de 3,5% prognozată pentru 2024 și 2025.
Factorii geopolitici și măsuri de control a prețurilor
Războiul din Iran și conflictele din regiune s-au intensificat, contrazicând așteptările anterioare de încheiere a conflictului Iran – Statele Unite până în iulie. Extinderea conflictului a generat turbulențe suplimentare pe piața internațională a energiei.
FMI subliniază că măsurile de plafonare a prețurilor, reducere a taxelor pe consum sau subvențiile pentru producători pot fi costisitoare pentru guverne. Implementarea acestor măsuri poate duce la cheltuieli de trei până la șase ori mai mari, iar subvențiile, preferate de unele state, pot fi de până la 22 de ori mai costisitoare, fiind deosebit de ineficiente dacă sunt aplicate de mai multe țări simultan. Subvențiile pentru producători reduc costurile bunurilor exportate, transferând astfel costul către contribuabilii intern.
Situația țărilor în curs de dezvoltare
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, a subliniat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză gravă. Aceasta este cauzată de prețurile ridicate ale petrolului, nivelurile crescute ale datoriilor, costurile mai mari ale împrumuturilor și impactul climatic.
El a afirmat că, în condițiile în care creșterea economică din aceste țări a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, unele state, precum Egipt și Indonezia, au început să renunțe la subvenții generale în favoarea transferurilor de bani direcționate.
Devarajan a recomandat reforme pentru stimularea creșterii economice și pentru limitarea efectelor negative ale conflictelor regionale. El a menționat că intervențiile de genul “repară-ți acoperișul în vreme de soare” pot fi tardive, iar eforturile de ajustare trebuie începute înainte de apariția crizei.
FMI a accentuat că perturbările cauzate de conflicte și de fluctuațiile prețurilor pot avea consecințe de durată și că măsurile preventive sunt esențiale pentru reducerea impactului asupra economiilor vulnerabile.
