Forțele americane se retrag din ultimele baze din Irak, stârnind îngrijorări privind un posibil vid de securitate și reapariția grupării Statul Islamic. Retragerea, convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și implementată sub administrația lui Donald Trump, marchează finalul unei prezențe militare de peste 20 de ani în țară.
Retragerea și contextul istoric
Forțele americane părăsesc ultimele baze din Irak după o prezență de peste două decenii, care a început în 2003, odată cu răsturnarea lui Saddam Hussein. În următorii ani, Irakul a fost marcat de tulburări și conflicte, fiind urmate de ascensiunea grupării Statul Islamic. În 2011, SUA și-au încheiat oficial misiunea de combatere directă, însă au revenit în 2014 pentru a sprijini militarii irakieni în lupta împotriva “Statului Islamic”, răspunsul fiind o operațiune masivă de combatere a grupării teroriste.
În cei 20 de ani de intervenții, Statele Unite au pierdut aproximativ 4.500 de militari în Irak. În conflictul actual cu Iranul, șapte dintre cei 18 militari americani uciși s-au înt registrado în Irak, ultimul fiind un sergent care a murit în iulie, în timpul detonării unei drone la o bază din Erbil.
Reacțiile și temerile legate de retragere
Retragerea forțelor americane este privită ca o victorie de Iran și aliații săi, care afirmă că această mutare reprezintă un succes al „axei rezistenței”. Analistul irakian Jassim al-Bahadli avertizează asupra riscului unui „vid de securitate”, care poate avea consecințe periculoase pentru stabilitatea țării.
Specialiștii și oficialii irakieni au exprimat preocuparea că, în absența prezenței militare occidentale, grupările susținute de Iran, precum milțiile șiite, ar putea căuta să-și extindă influența în cadrul instituțiilor de stat. De asemenea, se tem că reducerea prezenței militare americane ar putea oferi Statului Islamic oportunitatea de a se reorganiza și de a relua activitatea.
Impactul asupra securității și riscurile pe termen scurt
În ultimii ani, Statul Islamic a ocupat o treime din teritoriul Irakului, trăind sub o polică de teroare și comitând masacre împotriva civililor, inclusiv filme cu execuții. Chiar dacă califatul autoproclamat a fost în mare măsură învins, rețelele de celule adormite continuă să funcționeze în anumite zone.
Generalul în rezervă Mohammed al-Jubouri subliniază că, în actualul context, riscul major este ca Insurgența să obțină drone înarmate sau drone cu explozivi improvizați, în condițiile în care Irakul mai are încă dificultăți în a-și dezvolta capacități eficiente de apărare aeriană. Aceasta ar putea facilita atacuri și acte teroriste în perioada post-retragere.
Provocări pentru instituțiile irakiene de securitate
Experții irakieni pun întrebarea dacă instituțiile de securitate locale au un plan solid pentru faza post-coaliție. Lipsa unor strategii viabile și a unor capacități tehnice adecvate crește riscul reapariției violenței și a destabilizării interne. Analiștii avertizează că, în cazul unui scenariu pesimist, Statul Islamic ar putea obține tehnologii avansate, precum drone cu explozivi, fiind incapabile să contracareze eficient aceste amenințări.
Până în prezent, procesul de retragere a fost deja în desfășurare, fiind în curs de finalizare la ultimele baze din teritoriu, iar comunitățile locale și oficialii de securitate își exprimă temerile privind evoluțiile din perioada următoare.
