Parlamentul francez a adoptat joi o lege menită să simplifice procesul de restituire a operelor de artă și artifactelor furate în timpul perioadei coloniale, ridicând un obstacol administrativ care până acum îngreuna returnarea bunurilor către țările de origine. Legislația a fost aprobată după ce în ziua precedentă fusese adoptată în camera inferioară a Parlamentului, apoi și în cea superioară, deschizând astfel calea pentru o serie de solicitări de returnare, în condițiile în care Franța deține încă zeci de mii de astfel de obiecte.
Contextul legislativ și promisiunea președintelui Macron
Legea vine în contextul în care Franța deține o colecție semnificativă de opere de artă și artefacte furate din fostele sale colonii, în perioada colonială care s-a întins până în 1962. În 2017, președintele Emmanuel Macron a făcut o promisiune în capitala Burkina Faso, Ouagadougou, de a facilita returnarea acestor bunuri în termen de cinci ani, angajament reiterat de mai multe ori după aceea.
Legea permite autorităților de la Paris să restituie operele de artă fără a fi nevoie de adoptarea unor legislații punctuale pentru fiecare obiect în parte. Aceasta vizează bunurile dobândite între anul 1815 și 1972, adică perioada în care multe dintre aceste opere au fost adunate sau confiscate.
Modalitatea de returnare și impactul legislativului francez
Procedura anterioară impunea voturi individuale pentru fiecare obiect din colecția națională, proces considerat complicat și lent. Noul proiect de lege simplifică procesul, permițând guvernului să gestioneze returnările în mod mai eficient.
Solicitările venite din partea unor state precum Algeria, Mali și Benin sunt deja numeroase, iar anunțul legislativ a fost interpretat ca un semnal pentru creșterea numărului de cazuri de restituiri. În 2025, parlamentul francez a aprobat în prealabil restituirea unei tobe vorbitoare către Coasta de Fildeș, care fusese confiscată în 1916 de trupele coloniale.
Reacțiile oficiale și perspective
Ministrul culturii, Catherine Pegard, a calificat decizia ca fiind un moment istoric, atribuind o importanță simbolică actului de a „întoarce o pagină” în istoria colonialismului francez. Senatoarea centristă Catherine Morin-Desailly a afirmat că legea deschide o cale de dialog reînnoit între națiuni, înlocuind confistica asupra memoriei istorice cu un proces de împărtășire.
Această legislație, adoptată cu două zile înainte ca Emmanuel Macron să pornească într-un nou turneu în Africa, reflectă angajamentul politic al Franței de a aborda în mod diferit chestiunea patrimoniului cultural african, parte din eforturile de reconciliere post-colonială.
Legea va intra în vigoare în perioada următoare, în așteptarea solicitărilor oficiale din partea statelor africane și a procesării acestora de către autoritățile franceze.