Doi copii de 9 și 11 ani, fiul și fiica cântăreților Alex Velea și Antonia, au lansat piesa „Mamacita” pe canalul lor de YouTube, fapt care a generat dezbateri și critici în mediul online. Versurile piesei au atras reacții negative din cauza conținutului considerat nepotrivit pentru vârsta lor, iar opinia publică a evidențiat riscurile expunerii prematură a minorilor la astfel de limbaj și teme.
Reacții din mediul online și criticile aduse
Pe platforma YouTube și pe Facebook, comentariile critice s-au înmulțit rapid după publicarea videoclipului. Comentatorii au apreciat că versurile promovează un limbaj vulgar și inadmisibil pentru copiii implicați. Printre opinii se numără afirmații precum: „Am luat-o razna cu totul. Ce versuri sunt astea pentru niște copii?”, „La vârsta voastră singurul club în care ar trebui să fiți e cel de lectură” și „Ca părinte, cu toată sinceritatea, mi-ar fi rușine cu așa ceva”.
Reacții mai dure au afirmat că promovarea unor astfel de conținut și expunerea minorilor trebuie reglementată mai strict. Opinie exprimată a fost că „sunt niște copii totuși! În ce lume trăim!” și că piesa prezintă un limbaj vulgar și grotesc, iar expunerea la astfel de situații nu este adecvată vârstei lor.
Reacții cetățenești și declarații publice
Printre cei care au transmis opinia lor publică s-au numărat și personalități ca Andreea Raicu și Dan Amariei. Raicu a declarat pe Facebook că piesa „nu a șocat-o, dar a întristat-o”, menționând că formulări de genul „mă duc să o fac a mea” devin frecvent întâlnite, dar sunt dificil de suportat atunci când sunt rostite de copii. Ea a subliniat că astfel de expresii, odată rostite de un copil despre o fată, capătă o semnificație diferită și pot influența percepția asupra relațiilor și asupra rolului fetelor în societate.
Dan Amariei, solistul trupei OCS, s-a exprimat și el printr-o postare pe Facebook, exprimând surprindere și consternare vizavi de existența piesei. În mesajul său, acesta a întrebat retoric în ce lume trăim, punctând că „copii de 7-8 ani vorbind despre cum se duc să «s-o facă pe aia mică»” nu mai reprezintă o situație normală.
Explicații din partea specialiștilor
Psihologul Yolanda Crețescu, specialist în psihologie clinică și psihoterapie, a comentat pentru HotNews despre această situație. Ea a precizat că responsabilitatea pentru expunerea minorilor la astfel de conținut aparține adulților, fie părinți, fie producători. Crețescu a explicat că decizia de a expune copiii la un limbaj matur trebuie analizată diferențiat, fiind o alegere conștientă, însă trebuie ținut cont de nevoile specifice ale acestora.
„Ce fac adulții, fiind decidenți, poate fi interpretat ca un exercițiu de curaj de a folosi limbajul colocvial, însă riscurile sunt majore. Copiii expuși la conținut matur pot avea dificultăți în gestionarea emoțiilor și pot fi victime ale hate-ului sau ale criticilor sociale”, a adăugat Crețescu.
Specialista a explicat că limbajul provocator folosit de minorii implicați în piesă reprezintă o încercare de a imita stilul și stilul de viață al adulților, pentru a se simți importați sau pentru a accesa un statut de persoană „cool”. Ea a atras atenția că astfel de comportamente, atracție pentru limbajul obscen și referințele la bani, cluburi sau locații exotice, au ca scop consolidarea unui sentiment de apartenență la un grup de adolescenți.
Pericolul expunerii și responsabilitatea adulților
Crețescu a evidențiat că minorii nu pot procesa adecvat consecințele emoționale ale criticilor și judecăților publice. „Doi copii de 9 și 11 ani nu pot gestiona volumele mari de hate, ironii și judecăți morale care le sunt adresate”, a arătat ea. Aceasta subliniază că eșecul social și expunerea repetată la critică pot duce la un sentiment de inferioritate permanent, problema fiind de fapt a mediului în care aceștia cresc.
În plus, psihologul explică că dorința lor de a fi ca adulții, de a fi importanți, poate fi alimentată de limbajul și temele prezentate în piesă. „Copiii imită ceea ce percep ca fiind «cool», iar limbajul provocator devine un simbol al maturității și al puterii în imaginarul lor social”, a adăugat ea.
Crețescu a recomandat ca responsabilitatea pentru conținutul destinat minorilor să revină tot adulților implicați în producție și promovare. Ea a subliniat necesitatea ca părinții, casele de discuri și platformele online să filtreze și să aleagă teme și limbaj adecvat vârstei, pentru a proteja copiii de influențe dăunătoare.
În final, reprezentanții specialiștilor din domeniul psihologiei și al media atrag atenția asupra consecințelor expunerii premature la limbaj și teme absurde sau vulgare și recomandă o gestionare mai responsabilă a acestor situații.