Noul sistem de licențiere pentru centrele de îngrijire a vulnerabililor generează controverse, fiind criticat de furnizorii privați. În timp ce statul susține reforme pentru sporirea controlului, recenteleناع constatări ale Avocatului Poporului indică o ieșire din sistem a operatorilor licențiați, ceea ce face ca numărul celor monitorizați să scadă, nu să crească.
Reforma în sistemul de licențiere și monitorizare
Conform unei adrese a Avocatului Poporului către Ministerul Muncii, înăsprirea condițiilor de licențiere și relicențiere din 2024 a condus la ieșirea unor operatori din sistem. Acest fapt a dus la reducerea controalelor și verificărilor din partea autorităților.
Organizațiile private de servicii sociale avertizează că, dacă aceste centre continuă să iasă din sistemul licențiat, zecile de mii de beneficiari nu vor avea unde să fie îngrijiți. Sistemul public de cămine și spitalele sunt aproape pline și suprasolicitate, iar lista de așteptare pentru cămine a devenit extrem de lungă.
Impactul economic și diferența de costuri
Potrivit unui studiu recent, costul minim ca un centru privat să funcționeze legal este de aproximativ 6.100 de lei pe lună pentru fiecare beneficiar, fără profit, fiind calculat pe baza obligațiilor legale. Statul plătește pentru locurile contractate cu privată o sumă cuprinsă între 8.000 și 9.000 de lei per beneficiar lunar.
Pentru comparație, pensia medie în România este de circa 2.800 de lei, iar pensia pentru limită de vârstă se ridică la circa 3.100 de lei. Astfel, costurile pentru serviciile private depășesc de aproape două sau trei ori pensia medie, ceea ce ridică probleme de accesabilitate pentru mulți potențiali beneficiari.
<|endoftext|>
> Furnizorii privați solicită autorizarea unor categorii diferite de servicii, tarifare flexibilă și modul de finanțare. Aceștia argumentează că legea actuală oferă o singură variantă de standard, una scumpă și inaccesibilă pentru majoritatea familiilor.
Soluții propuse de sectorul privat
Organizațiile solicită suspendarea proiectelor de măsuri restrictive până la realizarea unei analize de impact și consultarea sectorului. Sunt cerute simplificări în procedurile de autorizare, precum și clasificarea centrelor pe categorii de servicii.
De asemenea, propun ca toți furnizorii licențiați să beneficieze de acces egal la finanțare, să fie introduse mecanisme de coplată și contractare a serviciilor private pentru a oferi o gamă variată de opțiuni pentru beneficiari.
Situația din județul Bihor și intervenția DIICOT
Recent, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a demis-o pe președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, înlocuită cu Ana Rădulescu. Decizia a fost luată în contextul anchetelor privind gestionarea intervenției DIICOT din 30 iunie în județul Bihor.
Pe data de 30 iunie, polițiștii și procurorii DIICOT au efectuat 27 de percheziții la domiciliile mai multor persoane, sediile unor entități și la o instituție publică, în cadrul unei anchete privind constituirea unui grup infracțional organizat.
Activitatea grupării infracționale și prejudiciul estimat
Potrivit Poliției Române, ancheta vizează destructurarea unei grupări care exploata persoane vulnerabile în scopul obținerii de foloase materiale. Gruparea opera sub pretextul unei asociații umanitare și de caritate, creând un prejudiciu estimat de peste 13 milioane de lei.
Persoanele vulnerabile, aduse din diverse unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, erau plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Acestea beneficiau de servicii de îngrijire și tratament, fără însă ca liderul grupării să dețină capacitatea legală sau profesională corespunzătoare, conform prevederilor Legii nr. 292/2011 privind asistența socială.
Este previzibil ca ancheta să continue, urmând să se clarifice poziția și responsabilitatea tuturor celor implicați în această activitate.
