Premierul italian Giorgia Meloni a depus o cerere la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru înregistrarea vocii sale ca marcă sonoră. Demersul are ca scop protejarea identității sale vocale în contextul tehnologiei avansate de clonare audio prin inteligență artificială.
Detalii despre înregistrarea vocii la EUIPO
Cererea, depusă pe 5 octombrie 2023 și confirmată de biroul premierului pentru Reuters, include o înregistrare audio de aproximativ patru secunde, în care Meloni repetă expresia „Io sono Giorgia Meloni” în italiană. Această formulă este asociată deja cu ea, fiind folosită în discursuri politic și ca titlu al autobiografiei sale din 2021, „Io Sono Giorgia”.
Cererea vizează trei categorii de servicii: conținut multimedia descărcabil, activități culturale și organizarea unor evenimente politice. În prezent, statutul cererii este „under examination”, ceea ce indică faptul că nu a fost încă acordată protecția.
Protecția prin marcă sonoră nu implică automat interzicerea imitațiilor, dar poate oferi un instrument juridic pentru a contesta utilizări neautorizate și pentru a solicita eliminarea anumitor materiale de pe platforme online.
Riscurile clonării vocale și implicațiile tehnologice
Sistemele actuale de inteligență artificială pot reproduce vocea unei persoane în doar câteva secunde, pornind de la fragmente audio disponibile public. Acest fapt facilitează generarea de clone vocale extrem de convingătoare, utilizate în scopuri frauduloase, dezinformare sau propagandă.
Un exemplu concret îl reprezintă cazurile de materiale deepfake în care vocea unei persoane publice este manipulată pentru a crea declarații false sau a genera apeluri și mesaje audio înșelătoare. Meloni a fost ținta unor materiale pornografice deepfake în 2024, materiale pentru care a inițiat acțiuni în justiție, demonstrând dificultățile protejării identității în condițiile tehnologiei moderne.
Alte personalități care au adoptat această strategie
Meloni nu este prima personalitate publică care încearcă să protejeze vocea prin înregistrarea ca marcă. În aprilie 2026, cântăreața Taylor Swift a depus cereri în Statele Unite pentru înregistrarea elementelor legate de vocea și imaginea sa, pentru a contracara utilizarea frauduloasă a stilului sau în reclame false generate de AI.
Actorul Matthew McConaughey a adoptat și el o strategie similară pentru protejarea identității digitale. În cazul artistelor, problema este clară, deoarece voice scam-urile au fost deja folosite pentru promovarea falsă a produselor și în alte contexte online.
Implicații pentru scena politică și securitatea digitală
Pentru Meloni, protejarea vociei reprezintă și un efort de a preveni manipularea în discursurile și declarațiile publice. O clonare vocală poate servi la crearea de declarații false sau la influențarea opiniei publice, punând în pericol integritatea comunicării politice.
Cererea sa reprezintă un precedent în Europa, deschizând discuții asupra protecției juridice a elementelor de identitate vocală în fața dezvoltării rapide a tehnologiei AI. Deși înregistrarea unei mărci sonore nu oprește integral clonarea AI, poate constitui un instrument suplimentar pentru a combate utilizările neautorizate.
În contextul tehnologic actual, protecția vocală prin dreptul de proprietate intelectuală devine tot mai relevantă ca măsură de siguranță pentru personalități și instituții.
