Lacul Koroneia din nordul Greciei s-a redus la mai puțin de o zecime din dimensiunea sa inițială în decurs de un deceniu, odinioară fiind al cincilea lac ca mărime din țară. Schimbările climatice și irigațiile excesive au cauzat această diminuare dramatică, iar zona a devenit un simbol al efectelor secetei asupra regiunii.
Degradarea Lacului Koroneia
La începutul anului 2016, suprafața lacului era de 34,4 kilometri pătrați, însă recent, imagini satelit arată că a ajuns la doar 2,7 kilometri pătrați. Apa rămasă se află acum în câteva iazuri tulburi, iar albia lacului expusă formează o câmpie de nămol crăpată, acoperită de soare.
Factori principali ai scăderii
Resursele de apă au început să scadă după sezonul ploios din 2015-2016. În ultimii cinci ani, precipitațiile au avut o medie de aproximativ 400 de milimetri anual, cu circa 150 de milimetri mai puțin decât în deceniile anterioare.
Temperaturile medii locale au crescut, ceea ce a dus la o evaporare anuală suplimentară de 100-150 de milimetri. Astfel, reducerea precipitațiilor și creșterea temperaturilor au amplificat problema secetei.
Impactul activităților umane
Fermierii locali au folosit apă din lac pentru irigații, în încercarea de a susține culturile și vitele. Observațiile recente indică utilizarea unor pompe uriașe pentru extragerea apei din zona rămasă, fapt confirmat și de un reporter al Reuters.
Autoritățile recunosc că activitatea agricolă a agravant situația, fiind motivul pentru care s-au luat măsuri după decizia instanței europene din 2013. Grecia fusese constatată că nu a protejat în mod adecvat Lacul Koroneia în fața irigațiilor ilegale și a poluării.
Măsuri legislative și de monitorizare
Petros Varelidis, secretarul general pentru resurse de apă, a declarat pentru Reuters că a fost instituit un sistem mai strict de monitorizare. Acesta urmărește reducerea activităților de irigație pentru a limita degradarea zonei.
Autoritățile elene continuă să supravegheze resursele de apă, în încercarea de a limita consecințele activităților umane asupra lacului. În prezent, lacul este în continuare în proces de degradare, reprezentând o provocare majoră pentru gestionarea resurselor naturale ale regiunii.
