Sorin Grindeanu a răspuns criticilor privind memorandumul despre listarea companiilor de stat, afirmând că informațiile prezentate de Oana Gheorghiu sunt înșelătoare și distorsionate. El susține că documentul nu conține propuneri aprobate, ci o analiză tehnică care filtrează și propune o listă finală de trei companii pentru eventuale măsuri de listare, respingând alte entități precum TAROM și CNAIR.
Contextul memorandumului și interpretările greșite
Grindeanu explică că memorandumului i s-a atribuit o aprobarea pentru listarea companiilor de stat, deși în realitate, documentul analizează cadrul legal, primește și filtrează propuneri, iar lista finală cu trei companii este o recomandare pentru votul Guvernului. El precizează că nu a avizat privatizarea unor companii, ci un exercițiu tehnic cu filtre legale.
Detalii despre lista de companii
Documentul conține trei liste, nu una singură, incluzând propuneri din partea Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea. Lista finală, aprobată pentru recomandare, include CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Societatea Carpatica Feroviar România. Companii precum TAROM, Aeroportul Timișoara, CEC Bank, Poșta Română, ROMGAZ, ELCEN, Salrom, Eximbank nu sunt în această listă, fiind respinse.
Precizări privind obligațiile europene și legalitatea procesului
Grindeanu subliniază că pentru Complexul Energetic Oltenia și CNCIR există necesitatea unui aviz al CSAT și a unei hotărâri de guvern separate, fiind societăți de interes strategic, iar documentul nu reprezintă un manifest de privatizare, ci un cadru de prudență administrativă.
Obligațiile asumate prin PNRR și credibilitatea țintelor
El afirmă că ținta 443 din PNRR, care prevede listarea, restructurarea sau leasingul a cel puțin trei companii din energie și transporturi, nu este o invenție proprie. Este o obligație asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, și reprezintă o recomandare a OCDE, condiție pentru aderarea României la această organizație în 2026.
Metodologia de listare și implicațiile despre vânzare
Grindeanu explică că această țintă nu implică vânzarea directă a companiei, ci majorări de capital și participări minoritare, precum și vânzarea de participații deja deținute de Fondul Proprietatea. El afirmă că, în document, listarea la bursă nu este echivalentă cu privatizarea.
Reacția la critici și rolul memorandumului
El afirmă că memorandumului a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, de la PNL, și critică modul în care informațiile au fost interpretate și prezentate public, susținând că s-a distorsionat contextul și s-au omis concluziile documentului.
Declarație finală
Grindeanu subliniază că documentul reprezintă un exercițiu de analiză și filtrare administrativă, nu un act de privatizare, și că lista finală a fost făcută cu respectarea cadrului legal și a obligațiilor asumate în PNRR.