Guvernul a elaborat o „listă exploratorie” cu companii din România care ar putea fi listate pe Bursa de Valori București (BVB), însă nu există încă o certitudine legată de inițierea efectivă a procesului. Anunțul a fost făcut joi de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a precizat că deciziile finale vor fi supuse unor studii de fezabilitate. Lista nu implică o asumare politică, fiind doar un demers exploratoriu pentru identificarea posibilităților de listare a unor companii de stat.
Context și obiective ale inițiativei
Autoritățile analizează de mai mulți ani posibilitatea listării unor companii, fiind chiar și un jalon în planul național de redresare și reziliență (PNRR). Conform acestuia, până în august 2026, trebuie listate sau restructurate cel puțin trei companii de stat.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că, în cadrul acestei inițiative, va fi prezentat Comisiei Europene planul pentru trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR, care vor fi supuse unei fuziuni, și Electrocentrale Grup (ELCEN). Deciziile concrete privind listarea depind însă de studii de fezabilitate și de analize suplimentare.
Companii și estimări financiare
Dintre companiile vizate, unele sunt propuse pentru ofertă publică inițială (IPO), fiind deja listate pe piața de capital, cu posibilitatea de a fi vândut pachete minoritare. Statul român intenționează să păstreze controlul majoritar al acțiunilor.
Pentru Hidroelectrica, dacă s-ar lista între 5 și 10% din acțiuni, statul ar putea obține între 3,1 și 6,2 miliarde de lei. La Romgaz, o listare între 5 și 7% ar putea aduce între 2,2 și 3,1 miliarde de lei. Aceste două companii sunt deja prezente pe piața de capital cu pachete minoritare.
De asemenea, a fost menționată posibilitatea listării CEC Bank, însă nu au fost oferite estimări financiare pentru acest proces.
Companii propuse și condiționate pentru listare
Companiile recomandate pentru listare sunt:
– Hidroelectrica (5 – 7% din acțiuni)
– Romgaz (5 – 7% din acțiuni)
– CEC Bank (listare inițială)
Alte companii sunt condiționate de anumite criterii:
– Transgaz, cu un maximum de 5% din acțiuni, condiționat de proiectul Neptun Deep.
– Portul Constanța, cu IPO, condiționat de clarificarea participației Fondului Proprietatea.
– Poșta Română, lista IPO, condiționată de clarificarea costului serviciului universal.
– Salrom, IPO, condiționat de realizarea unui audit al rezervelor.
– Romarm, IPO, condiționat de modificări legislative privind investițiile fondurilor de pensii.
De asemenea, există companii pentru care lista a fost amânată:
– Aeroporturi București, din cauza unui litigiu privind majorarea capitalului.
– Nuclearelectrica, din cauza procesului de retehnologizare a reactorului 1.
– Imprimeria Națională, din cauza specificului monopolului reglementat.
Unele companii, cum ar fi Transelectrica și Cuprumin, sunt excluse de pe lista de listare, din motive precum reducerea participației statului sau propunerea unui parteneriat strategic, și nu IPO.
Reacțiile și precizările oficiale
Vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat că lista este doar un instrument de explorare, fără decizii formale sau angajamente politice. Ea a explicat că pentru a avansa în proces, este necesară realizarea unor studii de fezabilitate pentru eligibilitatea companiilor, procesul fiind complex și de responsabilitatea specialiștilor în domeniu.
În reacție, un reprezentant al PSD, senatorul Daniel Zamfir, a criticat inițiativa, susținând că aceasta ar fi o strategie de a vinde activele statului, făcând referire la afirmațiile că planul are ca scop devalorarea economiei naționale pentru a putea vinde companiile de stat.
Guvernul nu a stabilit încă o dată clară pentru punerea în practică a listării companiilor, fiind vorba în prezent doar de un proces de analiză preliminară.