Primul sezon de iarnă pentru perioada 2026-2027 s-ar putea caracteriza prin episoade de vreme severă în Europa, cu valuri de aer arctic și ninsori abundente, în funcție de evoluția unor fenomene atmosferice și oceanice. Analizele specialistilor indică o combinație de factori, printre care vortexul polar slăbit, un El Nino foarte puternic și modificări în stratul de gheață arctică.
Impactul vortexului polar asupra vremii din Europa
Vortexul polar, o circulație de aer rece în jurul Polului Nord, afectează clima continentală europeană. Când vortexul este stabil și puternic, aerul rece rămâne în zonele polare, evitând coborârea către sud a maselor de aer rece. În această situație, iernile pot fi mai blânde pentru Europa.
Fragilitatea vortexului polar permite unor perturbări să lase aerul rece să coboare spre latitudini inferioare. În cazul unui vortex slăbit sau perturbat puternic, masele de aer rece pot ajunge în regiunile europene, generând valuri de frig. Posibilitatea acestor episoade nu garantează însă o iarnă foarte rece în toate zonele continentului, deoarece direcția de deplasare a aerului rece depinde de poziția sistemelor de presiune și de circulația atmosferică.
El Nino foarte puternic, un factor de destabilizare atmosferică
Primul fenomen urmărit pentru iarna 2026-2027 este faza caldă a evenimentului El Nino, parte a sistemului ENSO din Oceanul Pacific. Se estimează acumularea temperaturilor apelor oceanice din Pacific peste valorile normale, cu peste 4 grade Celsius. Astfel, ar putea fi identificat un „Super El Nino” foarte intens.
Un El Nino de această intensitate poate modifica traiectoriile sistemelor de presiune și amplifica fenomenele extreme, precum secetă sau precipitații abundente. În context, încălzirea bruscă a stratosferei deasupra polelor poate slăbi sau schimba direcția vortexului polar, generând perturbări ce pot coborî spre straturile inferioare ale atmosferei și influența vremea de la sol.
Evoluția vânturilor din stratosferă și influența lor asupra vortexului polar
Un alt factor care influențează stabilitatea vortexului polar este Oscilația Cvasi-Bienală, cunoscută sub abrevierea QBO. Este vorba despre schimbarea periodică a direcției vânturilor din stratosfera tropicală, care are loc la circa 17 luni. În prezent, observată este o fază vestică a QBO ce urmează să se intensifice și să se stabilizeze înainte de iarnă.
De regulă, o astfel de fază favorizează menținerea unui vortex polar puternic. Însă, prezența unui El Nino intens poate diminua efectul de stabilizare, deoarece undele atmosferice generate în Pacific pot ajunge în stratosferă și pot slăbi influența vânturilor din această zonă.
Din analizele istorice rezultă că influența QBO diferă în funcție de perioada anului, fiind mai evidentă în lunile de început ale sezonului rece și mai redusă în februarie.
Efectul scăderii gheții marine din Arctica
Primii indicatori pentru toamnă sugerează o reducere accentuată a gheții marine în regiunea Barents și Kara, alături de o extindere peste normal a gheții din zona Mării Okhotsk. Această situație poate favoriza un vortex polar mai slab pentru iarna 2026-2027.
Zona Barents-Kara, unde pierderea gheții este semnificativă, are o influență mai mare asupra stabilității vortexului polar, în timp ce zonele cu creșteri ale gheții, precum Marea Okhotsk, pot avea efect contrar. Observațiile recente indică o reducere foarte mare a gheții în zona Barents-Kara și topiri accelerate în alte regiuni arctice.
Prognozele pentru toamnă vorbesc despre o topire accentuată a gheții arctice, ceea ce poate avea implicații pentru evoluția vortexului polar în sezonul rece.
