Autorizații de racordare „scriptice” pentru companii fără angajați, criticate de premier
Premierul a lansat o critică fermă la adresa eliberării autorizațiilor de racordare „scriptice” către anumite companii fără angajați și fără intenție de a finaliza proiectele, acuzând sistemul guvernamental că a facilitat blocarea accesului în sistem și a contribuit la creșterea prețurilor energiei.
Eliberarea autorizațiilor și impactul asupra sistemului energetic
Premierul a explicat că autorizațiile de racordare au fost acordate unor companii care nu intenționează să ducă proiectele la bun sfârșit. Acestea au fost înregistrate doar pe hârtie, fără planuri concrete de finalizare.
El a menționat că s-au eliberat autorizații pentru 80.000 de megawați, deși necesarul maxim de energie pentru iarnă este de aproximativ 9.000 de megawați. În plus, alte 30.000 de megawați sunt în curs de procesare la Transelectrica.
Premierul a argumentat că această situație a dus la blocarea sistemului și a contribuit la creșterea prețului energiei. Lipsa accesului la rețea face imposibilă o dezvoltare rapidă a producției.
Exemplul companiilor și percepția despre criza energetică
Premierul a semnalat că există producători serioși, dispuși să investească, care nu primesc avize tehnice de racordare. Aceste companii dețin fonduri și depun garanții, dar sunt blocate în obținerea autorizațiilor.
El a criticat lipsa unei reacții proactive de-a lungul a doi ani, despre care a spus că reprezintă o „bătaie de joc” față de interesul strategic al României și de funcționarea pieței de energie.
Allegarea unor „complicități” în sistemul energetic
Bolojan a afirmat că blocajul în sistem favorizează anumite grupuri care au făcut proiecte pe hârtie. El a spus că, în timp ce solicită racordări, unii primeau oferte despre costuri pentru proiecte deja existente, sugerând existența unor „complicități” și a unor interese transpolitice și transinstituționale.
Premierul a subliniat că aceste practici au creat un segment de bani și corupție, afectând funcționarea corectă a pieței energetice.
Lipsa investițiilor în hidroenergie și prioritizarea profitului
Premierul a criticat, de asemenea, sectorul hidroenergetic, evidențiind că Hidroelectrica a făcut puține investiții în ultimii ani. În loc să investească pentru dezvoltare, compania a preferat să se concentreze pe obținerea de profituri, în condițiile în care apa curge natural din zonele montane.
El a susținut că aceste prioritizări au redus posibilitatea de dezvoltare a infrastructurii hidroelectrice și au afectat potențialul energetic național.
Propuneri pentru rezolvarea crizei energiei în România
Premierul a propus instalarea de baterii de stocare lângă baraje, pentru a optimiza producția energetică. Acest sistem ar permite stocarea energiei rezultate în orele de vârf, pentru a fi eliberată seara, reducând prețurile cu până la 30%.
El a explicat că această măsură ar avea beneficii atât pentru profitabilitatea Hidroelectrica, cât și pentru consumatorii români, prin diminuarea tarifelor la energie.
Controverse legate de bonusurile angajaților Hidroelectrica
Premierul a acuzat angajații Hidroelectrica de lipsa de implicare în proiecte strategice și de preferința pentru obținerea bonusurilor de performanță. El a spus că, în ultimii ani, angajații au primit bonusuri de 150.000–180.000 de euro anual, pe lângă salariile mari.
El a susținut că, dacă investițiile ar fi fost realizate, piața de energie ar fi fost mai puțin monopolizată, iar prețurile mai mici pentru consumatori.
Aceste declarații evidențiază problemele din sistemul energetic românesc, reluând discuțiile despre corupție, lipsa investițiilor și birocrație excesivă în sector.