Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat intenția de a convoca o sesiune parlamentară extraordinară pentru adoptarea a cinci proiecte de legi esențiale pentru finalizarea PNRR, în condițiile în care România așteaptă tranșe de 3,5 miliarde de euro din fondul european. Decizia va fi discutată cu liderii partidelor parlamentare, urmând ca acest demers să fie finalizat în două săptămâni.
Proiecte legislative vizate pentrublocajul fondurilor europene
Miniștrii au identificat nevoie urgentă de aprobarea Legii salarizării unice, a Codului urbanismului, precum și a reglementărilor referitoare la conflictele de interese și la cariera funcționarilor publici. Aceste acte normative sunt considerate critice pentru obținerea tranșelor din PNRR.
Bolojan a menționat că aceste cinci proiecte de lege au o valoare cumulată de peste 3,5 miliarde de euro pentru România. În lipsa adoptării lor, țara riscă să piardă fondurile europene deja alocate.
Modalitatea de vot și implementarea legilor
Prim-ministrul a sugerat posibilitatea utilizării votului online pentru depășirea problemelor legate de prezența senatorilor și deputaților în Parlament. Aceasta ar facilita adoptarea rapidă a proiectelor legislative cruciale pentru accesarea fondurilor europene.
Stadiul discuțiilor privind Legea salarizării în sectorul public
Bolojan a declarat că Legea salarizării a fost un subiect sensibil pentru miniștri, evitându-se în ultimii patru ani adoptarea sa. Salariile din sectorul public în prezent se cifrează la 166 miliarde de lei anual.
El a precizat că, având în vedere o inflație de 7%, indexarea salariilor ar trebui să ajungă la 12 miliarde de lei la sfârșitul anului. Salariile bugetarilor reprezintă 8,1% din PIB, o pondere care nu poate fi majorată semnificativ.
Opțiuni pentru creșterea salariilor și impactul acestora
Bolojan a prezentat două variante de abordare: indexarea salariilor sau adoptarea Legii salarizării. Prima opțiune presupune indexarea salariilor, ceea ce poate duce la pierderea unei tranșe de 1 miliard de euro din PNRR, fără a afecta salariile mari din sectorul public.
Varianta legii salarizării implică o modificare care va duce la creșteri de venituri mai mici, chiar și de 15-20%, pentru anumite categorii de funcționari publici. Aceasta ar permite folosirea fondurilor europene fără penalizări.
Impactul financiar și perspectivele economice
Premierul a menționat că discuțiile finale cu reprezentanții Comisiei Europene vor clarifica impactul financiar al legii salarizării. În condiții favorabile, România poate crește salarii, pensii și poate face investiții, în limitele posibilităților creșterii economice.
Bolojan a afirmat că anvelopa salarială suplimentară de 12 miliarde de lei depășește suma de 8 miliarde convenită anterior de partide pentru ajustări salariale.
Auditarea sectorului public și eficiența angajaților
El și-a exprimat dorința ca, anterior, să fi fost realizat un audit asupra numărului de angajați în sectorul public. Bolojan a susținut ideea că, pentru eficiență, trebuie prioritizat numărul de angajați bine plătiți și motivați, în locul unor structuri supraaglomerate unde salariile sunt apropiate, dar productivitatea scăzută.
Decizia finală privind reformele legislative și financiare va fi luată după finalizarea discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene.