Prețurile energiei electrice din piața românească sunt în creștere, influențate de un regim hidrologic foarte slab și de oprirea centralei nucleare, ceea ce a determinat scăderea producției hidro și o creștere a prețurilor. Industria a început să ceară reducerea sau stabilizarea costurilor, atât direct, cât și indirect, prin intermediul companiilor precum Alro Slatina și Automobile Dacia.
În pofida acestor solicitări, adoptarea acordurilor bilaterale de tip PPA (Power Purchase Agreements) din surse regenerabile este încă redusă în România. Chiar dacă țara a intrat în top 10 europene în privința contractelor PPA în 2024, majoritatea acestor contracte nu sunt semnate de marii consumatori industriali din România. Diferența între prețurile cerute de dezvoltatori și cele acceptate de companii a împiedicat încheierea acestora.
Prețul energiei pe piața spot se situează la 150 euro/MWh, iar contractele forward pentru următoarele două trimestre de iarnă se încheie la 170 euro/MWh. Această situație afectează negativ marii consumatori industriali.
Context european şi tendințe ale pieței de energie
Un raport recent al Institutului pentru Energie, Economie și Analiză Financiară subliniază că, în Europa, contractele PPA devin instrumente de protecție împotriva prețurilor ridicate. Până în 2023, capacitatea anuală contractată a atins un vârf de 17,1 gigawați.
Prețurile PPA în Europa se situează între 60 și 85 euro/MWh, fiind aproape de jumătate din prețurile de pe piața spot în perioade de criză. În condiții de situații de risc, companiile preferă acorduri pe termen mai scurt, de 5-10 ani, cu prețuri maximum și minim, și clauze de indexare liniară. În 2023, aceste tipuri de contracte erau minoritare.
Schimbarea fundamentală rezidă în utilizarea PPA ca instrument de gestionare a riscului, nu doar ca sursă de sustenabilitate. Multe companii au accelerat semnarea acestor contracte în contextul creșterii prețurilor la electricitate și al fluctuațiilor generate de creșterea prețurilor gazului, influențate de perturbările din Strâmtoarea Ormuz.
În aceeași perioadă, cererea pentru PPA-urile care asigură prețuri stabile a crescut, însă dezvoltatorii de proiecte preferă în continuare să vândă o parte din producție pe piața spot, încercând să profite de prețurile ridicate ale gazului.
Structurarea noilor contracte și provocări ale pieței
Contractele PPA din Europa se adaptează acum noilor condiții, având durate mai scurte, între 5 și 10 ani, și includ clauze de plafon și indexare. Această schimbare are ca scop protejarea împotriva volatilității prețurilor, mai ales cele generate de fluctuțiile prețurilor gazului și ale certificatelor de carbon.
Dezvoltatorii devin mai reticenți, solicitând marje de siguranță mai mari și condiții mai stricte pentru rambursarea pentru a asigura finanțarea proiectelor. Acestea includ prețuri minime garantate și contracte mai scurte, ceea ce complică planificarea pe termen lung.
UE introduce, de asemenea, reforme ale pieței, care încurajează contractele bidirecționale pentru diferență. În condițiile în care depozitele de gaze ale UE erau umplute doar în proporție de 27,6% în aprilie 2026, comparativ cu 58,5% în aceeași perioadă din 2024, riscul de deficit structural de gaze și de prețuri ridicate la electricitate rămâne prezent.
Criza energetică din 2022 a lăsat o amprentă durabilă asupra consumatorilor industriali, care vor continua să suporte prețuri de 120-150 euro/MWh în momentele de vârf ale pieței spot, deși prețurile gazului s-au redus de la 80 de euro/MWh la circa 40 de euro/MWh.
Perspectiva viitoare a pieței PPA
Numărul proiectelor de energie regenerabilă din Europa capabile să satisfacă cererea de PPA-uri rămâne semnificativ, dar piața va deveni mai sofisticată și mai diferențiată geografic. Contractele vor fi mai dificil de negociat, fiind totodată motivate tot mai mult de securitatea energetică, nu doar de sustenabilitate.
Influența războiului energetic din Iran și condițiile de pe piața gazelor europene vor continua să impacteze prețurile și structura contractelor. În lipsa unei soluții rapide, vulnerabilitatea față de fluctuațiile de preț va persista, chiar și după încheierea conflictului.
Piața PPA din Europa, inclusiv România, se află acum într-o etapă de adaptare, cu o bază mai durabilă în securitatea energetică, dar cu provocări semnificative pentru dezvoltatori și consumatori mari.
