Carrefour România a finalizat în mijlocul anului 2026 preluarea retailerului Dedeman, într-o tranzacție evaluată la peste 820 milioane de euro. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari mutări din piața de retail din țară în ultimele decenii.
Detalii despre procesul de achiziție
Preluarea a fost însoțită de un proces complex de reorganizare a sistemelor și serviciilor IT, cunoscut în industrie ca „carve-out”. Acest proces a început cu luni înainte de finalizarea tranzacției și continuă după schimbarea acționariatului.
Ce înseamnă „carve-out” în cazul Carrefour
Întregul proces implică separarea anumitor servicii centralizate de grupul internațional Carrefour. Pentru compania din România, o parte din serviciile de securitate cibernetică și de monitorizare a securității informatice erau furnizate la nivel central, de grup. După desprindere, acestea trebuie operate independent sau reconfigurate, pentru a funcționa în noua structură.
„Carve-out-ul nu se realizează doar în ziua finalizării deal-ului”, explică Mihai Petrov, IT Director & CISO Carrefour România.„Pregătirea tehnică începe cu mult înainte și continuă mult după”, adaugă el.
Etapele pregătirii și implementării
Informația despre o posibilă schimbare de acționariat poate deveni publică cu cel puțin șase luni înainte de efectivizare. În această perioadă, echipele IT identifică serviciile grupului care trebuie separate, înlocuite sau reorganizate.
„Este posibil ca unele carve-out-uri să fie planificate preventiv, pentru a evita întreruperile”, menționează Petrov.
Provocări în securitatea informatică
Pentru responsabilii din domeniul securității cibernetice, desprinderea capabilităților comune precedent este un proces dificil, implicând decizii legate de ce servicii rămân în continuare disponibile și cum se adaptează procesele la structura independentă.
„Carve-out-ul nu se finalizează în ziua 1”, apreciază Mihai Petrov.„Procesul continuă mult timp după schimbarea acționariatului pentru a asigura continuitatea”, explică el.
Obligații legale și reglementări
Schimbarea de proprietar și reorganizarea pot influența obligațiile din legislația privind securitatea cibernetică. În cazul unei activități noi sau modificări în modul de operare, compania poate fi supusă reglementărilor, cum ar fi directiva NIS.
Gabriel Dinu, reprezentant al DNSC, precizează că orice schimbare semnificativă, cum ar fi instalarea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice sau modificarea formei juridice, trebuie raportată autorităților dacă acestea modifică încadrarea în legislație.
„Dacă activitatea nouă devine principală și intră sub incidența NIS, obligațiile de securitate cresc”, explică Dinu.
Opțiuni de conformitate și externalizare
Pentru a evita obligații excesive, organizațiile pot externaliza anumite servicii sau le pot separa pentru a nu fi incluse în reglementările stricte. Astfel, dacă o companie decide să gestioneze stații de încărcare, poate trece această activitate către o altă firmă autorizată, pentru a evita aplicarea completă a directivei NIS.
„Externalizarea serviciilor poate fi o soluție pentru a menține conformitatea și a evita sarcini suplimentare”, afirmă Gabriel Dinu.
Contextul Carrefour în România
Carrefour a intrat pe piața românească în 2001 și a fost pionier în formatul de hipermarket. În prezent, grupul operează 470 de magazine în 113 orașe din țară, sub forme multiple: Carrefour, Carrefour Market, Carrefour Express și Supeco.
Carrefour SA, compania mamă, a înregistrat pe anul trecut o pierdere de 64,3 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 14,1 miliarde de lei, în creștere cu peste 13% față de 2024. În consecință, fostele Cora au avut vânzări minime și au concediat aproape 1.000 de angajați.
Afacerile totale ale grupului Carrefour în România au depășit 15 miliarde de lei, plasându-l pe locul al patrulea în topul retailerilor alimentari, după Ahold-Delhaize (Mega Image), Profi, Lidl și Kaufland.
