Janez Jansa a fost ales vineri în funcţia de prim-ministru al Sloveniei, după obţinerea sprijinului pentru un acord de coaliţie minoritar, în ciuda opozitiei unei formaţiuni contestatare. Alegerile legislative din martie i-au adus locul al doilea, în contextul în care nu a reuşit să formeze o majoritate, însă a reuşit acum să obţină susţinerea necesară pentru învestitură.
Detalii despre alegerea lui Janez Jansa
Parlamentul de la Ljubljana l-a votat vineri pe Jansa în funcţie de prim-ministru. Acesta a primit 51 de voturi din totalul de 87 de deputaţi prezenţi la procesul de învestitură. Mandatul său va începe în iunie, după ce vor fi aprobaţi şi noii miniştri.
Jansa are 67 de ani şi a ocupat anterior funcţia de prim-ministru de trei ori, între 2004 şi 2022. El a exercitat ultimul mandat până în 2022, când a devenit cunoscut pentru proteste legate de apărarea libertăţii presei şi a justiţiei, în contextul în care a pierdut alegerile în faţa candidatului pro-european Robert Golob.
Contextul electoral și coaliția minoritară
În alegerile din martie, Janez Jansa a fost al doilea clasat, după coaliţia de guvernământ condusă de Robert Golob. Liderul Partidului Democrat Sloven (SDS), apropiat de fostul premier ungar Viktor Orbán şi admirator al fostului preşedinte american Donald Trump, nu a reuşit să obţină majoritatea necesară pentru a forma guvernul singur.
Luni, Jansa a prezentat un acord de coaliţie minoritară între Partidul Democrat Sloven, care are 28 de mandate, şi formaţiunile Slovenia Nouă (9 mandate) şi Demokrati (6 mandate). Sprijinul acestor formaţiuni asigură susţinerea pentru guvernare, susţinătorii având în total 43 de deputaţi din 90.
Alţi doi deputaţi, provenind din liste mici, s-au alăturat acestei coaliţii. Coaliţia nu are însă o majoritate parlamentară stabilă, deoarece formaţiunea critică la adresa elitei, Adevărul (Resnica), preferă să menţină o poziţie de pivot pentru influenţă, fără a face parte din guvern.
Situaţia politică și poziţia partidelor
Resnica, deşi susține această coaliție, a decis să nu participe direct la guvernare. Expertul independent Aljaz Bitenc Pengov a declarat că stabilitatea majorităţii este dificilă din cauza lipsei unui sprijin ferm din partea acestei formaţiuni.
Coaliţia rămâne formal proeuropeană, elemente relevante fiind apartenenţa SDS la Partidul Popular European (PPE), iar NSi şi Demokrati fiind în zona de centru-dreapta europeană. În total, această alianţă poate asigura o susţinere fragilă pentru guvernare.
Aspirations și posibile direcții ale noului guvern
Jansa intenţionează să rectifice poziţia diplomatică a ţării, inclusiv potenţiala încetare a politicii pro-palestinene a Sloveniei. Programul guvernamental include reduceri de impozite, scăderea cheltuielilor publice, promovarea valorilor conservatoare şi o atitudine critică faţă de ONG-uri.
Pe plan intern, discursul guvernului păstrează o notă contestatară faţă de elite şi instituţii, iar un colectiv civic, inclusiv filozoful Slavoj Zizek, a depus o contestare la Curtea Constituţională, invocând influenţa scandalului Black Cube asupra rezultatelor electorale. Autorităţile au anunţat oficial anchete în legătură cu activitatea companiei israeliene.
Controverse și incidente recente
Janez Jansa a recunoscut întâlniri cu un responsabil Black Cube, dar a negat orice implicare în comanda sau coordonarea videoclipurilor filmate cu camere ascunse, care susţin existenţa unor fapte de corupţie în guvernul anterior condus de Robert Golob. Autorităţile au anunţat investigaţii pentru a clarifica dacă aceste materiale au influenţat rezultatele alegerilor.
Noile alianţe politice şi programul guvernamental semnalează o orientare clară către reducerea taxelor, restricţionarea influenţei ONG-urilor şi o poziţie mai sceptică faţă de politicile anterioare.