
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că noii guvernanți încearcă să justifice „moștenirea grea” a guvernării anterioare, deși în perioada până în aprilie, guvernul format din PSD și PNL a guvernat împreună, inclusiv în procesul de elaborare a bugetului. Liderul UDMR susține că nu există o „moștenire grea”lăsată de guvernul anterior, făcând referire la mandatul guvernului condus de PNL și UDMR și la perioada în care s-a elaborat bugetul de stat.
UDMR și indexarea pensiilor și salariilor
Hunor afirmă sprijin pentru o indexare a pensiilor și salariilor din sistemul bugetar, menționând că aceste discuții au fost de asemenea în curs de anterior. El amintește că, înainte de căderea guvernului, în coaliție s-a discutat despre o indexare care ar trebui realizată în 2027, conform legii.
Liderul UDMR precizează că în ultimii doi ani nu s-au mai realizat indexări, ceea ce afectează puterea de cumpărare, în special pentru persoanele cu venituri mici. Hunor consideră că, având în vedere inflația mare în anii 2025 și 2026, indexarea ar trebui făcută de la 1 ianuarie și nu mai târziu de astfel de perioade, precum aprilie sau mai.
Propuneri pentru reforma sistemului de salarizare
Kelemen Hunor consideră că, pentru angajații din sistemul bugetar, o soluție mai eficientă ar fi adoptarea unei noi legi a salarizării. El susține inițierea acestei legi prin angajarea răspunderii guvernamentale, menționând că proiectul de lege ar necesita doar ajustări minore, nu reforme ample.
Președintele UDMR notează că, pe 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat lipsa consensului politic și social între PSD, PNL, USR și UDMR pe acest subiect. Aceasta a fost considerată un obstacol pentru adoptarea legii salarizării unitare, care trebuia aprobată până la sfârșitul lunii august pentru a permite accesarea fondurilor europene din PNRR.
Hunor explică că divergențele au fost cauzate de diferențe privind modul de stabilire a salariilor, fiind evidențiate dispute legate de coeficienți și ajustări pentru anumite categorii, precum personalul din muzee, arheologie, biblioteci, precum și de corectări în domeniul sănătății și învățământului. El afirmă că diferențele au fost „mici”, dar suficiente pentru a împiedica un acord de moment. România continuă să aibă probleme în adoptarea unei legi unitare a salarizării pentru sectorul public, iar discuțiile despre ajustări financiare și reforme administrative persistă, având impact asupra fondurilor europene și implementării reformelor în domeniile sociale și de administrare publică.
