Mai puține domenii universitare sunt considerate conectate eficient la piața muncii în România, în opinia unui lector universitar. Mihai Maci, pedagog la Universitatea din Oradea, critică sistemul de învățământ superior pentru lipsa de corelare între pregătirea academică și oportunitățile de angajare, evidențiind patru direcții unde absolvenții au cele mai mari șanse de a găsi locuri de muncă.
Clasificarea domeniilor cu cel mai bun raport între pregătire și angajare
Mihai Maci afirmă că, în prezent, în România, există doar patru filiere universitare funcționale, considerate eficiente pentru ocupare. Pe primul loc sunt instituțiile militare, urmate de facultățile de drept, de medicina și de IT.
El explică că aceste domenii sunt cele în care elevii pot avea o perspectivă clară asupra locului de muncă după finalizarea studiilor. În cazul medicinei, există și posibilitatea de a lucra în străinătate, iar pentru IT, cererea de specialiști este foarte mare în companii și instituții.
Macră subliniază că aceste patru direcții produc absolvenți pentru piața muncii, spre deosebire de alte domenii a căror relevanță și ofertă de joburi rămân neclare.
Problema abandonului și a poziției absolvenților în piața muncii
Critica principală a lui Maci vizează absolvenții buni, care, după finalizarea studiilor, ajung să lucreze în domenii fără legătură cu pregătirea lor. Problemele apar din cauza lipsei de legătură între specializare și oportunitățile de angajare.
El menționează că absolvenți foarte bine pregătiți ajung să lucreze în call-center sau la platforme de livrări, precum Glovo, iar după doi ani dispar chiar și din mintea domeniului pentru care s-au pregătit.
De exemplu, un absolvent de istorie poate să nu găsească un post stabil în domeniul său și să fie nevoit să se adapteze altor poziții, ceea ce evidențiază disfuncționalitatea sistemului actual.
Motivația și motivarea tinerilor pentru studii universitare
Un alt punct critic adus de Maci este că mulți tineri aleg facultatea fără un obiectiv clar, fiind împinși de familie sau de așteptările celor din jur.
El observă că unii tineri nu conștientizează dificultățile învățării universitare, iar după începutul studenției, mulți renunță, estimând o rată de abandon de circa o treime până la finalul primului an.
El consideră că această situație necesită o legătură mai strânsă între formarea profesională și nevoile pieței muncii, precum și o clarificare a obiectivelor în alegerea studiilor.
Statistici internaționale despre șomajul absolvenților români
Potrivit raportului Education at a Glance 2026 al OECD, rata șomajului în rândul tinerilor cu studii superioare din România a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025.
Această cifră indică o scădere a șomajului, însă nu reflectă neapărat legătura directă între pregătire și angajare în domeniul specializării.
Rata de 3% reprezintă populația activă, deci nu exclude faptul că mulți absolvenți lucrează în domenii diferite de studiile lor, fiind considerați tot angajați.
Condițiile și evoluția pieței muncii din România
Analiza OECD arată că, în ultimii ani, creșterea salariilor a fost resimțită pe fondul investițiilor, schimbărilor tehnologice și reducerii forței de muncă disponibile din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației.
Participarea tinerilor cu calificări reduse, femeilor și persoanelor în vârstă rămâne redusă, în ciuda creșterii salariilor.
Introducerea și utilizarea tehnologiei digitale sunt frânate de lipsa competențelor digitale și de capacitatea managerială insuficientă în mediul de afaceri, recomandându-se dezvoltarea acestor abilități.
Impactul alegerii facultății asupra carierei
Pentru absolvenți, importanța este ca alegerea specializării să fie făcută în funcție de perspectivele de piață și de capabilitatea de adaptare pe parcursul carierei.
Abilitățile dobândite în facultate sunt un punct de start, însă experiența practică și învățarea continuă pot facilita tranziția către primul loc de muncă și dezvoltarea profesională.
