Guvernul de la Chișinău a anunțat implementarea unui sistem de stocare a rezervelor strategice de produse petroliere, menite să acopere minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, în funcție de indicatorul mai mare. Aceasta intră în vigoare pe o perioadă de opt ani și urmează să fie complet funcțională până la data de 1 iulie 2034.
Structura rezervelor și responsabilități
Modelul propus de lege prevede un sistem hibrid: 50% din obligațiile de stocare vor fi asumate de Entitatea Centrală de Stocare, iar restul de 50% va fi deținut de companiile importatoare de produse petroliere.
Entitatea Centrală de Stocare va fi creată sau desemnată de Executiv și va avea rolul de a asigura constituirea și menținerea rezervelor de urgență pentru intervenții rapide în caz de criză sau perturbări majore pe piețele internaționale.
Proporția stocurilor păstrate pe teritoriul Moldovei trebuie să fie cel puțin jumătate, în timp ce restul pot fi deținute în alte state, în baza unor acorduri bilaterale sau conform legislației în vigoare.
Contextul și necesitatea sistemului
Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a declarat că evoluțiile geopolitice recente, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, pot destabiliza piețele internaționale de energie.
Republica Moldova este dependentă total de importurile de țiței, nu are rafinării și nu produce petrol intern. Aceasta face ca orice șoc extern să aibă impact direct asupra prețurilor la pompă și asupra funcționării economiei.
Se estimează că orice perturbare în aprovizionare poate avea consecințe semnificative asupra vieții cotidiene și mobilității populației.
Implementare și monitorizare
Repartizarea responsabilităților și infrastructura de stocare vor fi adaptate etapizat, în cadrul unui plan de opt ani.
Ministerul Energiei va administra registrul național al stocurilor de urgență, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va supraveghea respectarea obligațiilor de păstrare a rezervelor.
În situații de criză, deciziile privind utilizarea resurselor vor fi luate în cadrul mecanismului național de management al crizelor, pentru a permite intervenții rapide și coordonate.